gov.md

Negocierile Guvernului cu FMI pentru lansarea unui program economic s-au încheiat cu succes. Republica Moldova va primi 564 mln de dolari

Negocierile Guvernului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru lansarea unui program economic  s-au soldat cu succes. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul unui briefing comun susținut cu reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani.

„Un program aprobat cu FMI este un catalizator de noi finanțări din partea altor parteneri de dezvoltare, aduce încredere mai mare pentru investitori și oferă Guvernului o libertate mai mare în dezvoltarea programelor sociale, de infrastructură, suport economic”, a declarat Gavrilița.

Premierul a accentuat că programul agreat cu FMI este bazat pe prioritățile noii guvernări, prioritar fiind combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Totodată, Gavrilița a enumerat mai multe acțiuni, care ar urma să fie întreprinse. Printre acestea se regăsesc salarii mai mari în sectorul public, prevenirea contrabandei și a evaziunii fiscale prin acțiuni de îmbunătățire a administrației fiscale și vamale.

„Vom continua să creștem pensiile și indemnizațiile, subvenționarea salariilor pentru menținerea locurilor de muncă  și compensarea pentru activitate economică redusă dar vom finanța și proiecte noi de compensare a facturii la energie, pentru gospodăriile casnice și agenții economici”, a mai spus șefa Executivului.

Primii bani ar putea ajunge în Republica Moldova la finele anului curent.

„Am ajuns la un acord la nivel de experți privind un program de reforme economice în valoare de circa 564 de milioane de dolari, finanțat în baza mecanismului extins de creditare. După ce vor fi realizate acțiunile prealabile convenite planificăm să ne adresăm pentru aprobarea programului către Consiliul de drepturi executive al FMI, pentru a planifica o ședință în luna decembrie, iar aprobarea raportului echipei va duce la debursarea imediată a circa 81 milioane de dolari până la finele anului curent”, a declarat Rodgers Chawani.

Noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească  rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide, cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței și responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementării și încurajarea concurenței.

Potrivit FMI, politicile bugetar-fiscale convenite în cadrul programului se vor axa pe măsurile necesare pentru a face față șocurilor cauzate de pandemie și șocurilor cauzate de criza energetică. Ulterior, pe măsura îmbunătățirii situației epidemiologice și scăderii prețurilor la resursele energetice la nivel global, accentul se va muta pe avansarea cheltuielilor pentru dezvoltare.

Amintim că discuțiile dintre FMI și autoritățile de la Chișinău cu privire la un nou program de susținere financiară au avut loc în perioada 27 septembrie – 15 octombrie.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: