NM Espresso: cum cei apropiați «se pierd» în drum spre spital în Moldova, de ce Dodon pleacă la Moscova și încotro (nu) zboară Fly One

Epidemia: situația

1442 de persoane din Moldova, inclusiv 99 de lucrători medicali, au fost diagnosticați cu coronavirus în ultimele 24 de ore, după ce s-au procesat 3482 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei s-a majorat până la 93 961 de persoane. 75 530 dintre acestea s-au însănătoșit, 2091 au decedat (19 — în ultimele 24 de ore). 16 340 de persoane care s-au îmbolnăvit continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 253 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 53 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Ministerul Sănătății a comunicat că în timpul apropiat, în Moldova ar putea să fie procesate câte 7 mii de teste de coronavirus în fiecare zi. Autoritățile preconizează să achiziționeze încă 300 mii de teste pentru depistarea COVID, în timp ce laboratoarele dispun de suficiente reactive și dispozitive, potrivit datelor ministerului. În prezent, se efectuează până la 4 mii de teste pe zi.

Spitalele: așteptați răspunsul

Din cauza epidemiei de coronavirus, spitalele lucrează în regim închis. Iar contactarea medicilor la telefon nu doar că este dificilă, ci imposibilă. La fel de dificil este să afli în care spital ambulanța a dus o persoană apropiată. În articolul «Как в Молдове „теряют“ родственников, которых увозит скорая» («Cum „se pierd“ rudele în Moldova, pe care le ia ambulanța»), NM a selectat șase astfel de istorii și s-a interesat, cum intenționează Ministerul Sănătății să soluționeze această problemă.

Parlamentul: carabinierii, FMI și moțiunea

La 19 noiembrie, după o pauză de două luni, deputații parlamentului s-au întrunit în ședință plenară. În agendă au fost incluse 29 de proiecte de lege, inclusiv amendamente la legislația despre Banca Națională, proiecte privind protecția socială pentru unele categorii de cetățeni etc. În timpul ședinței, deputații au fost păziți de carabinieri și polițiști care au înconjurat clădirea parlamentului (în ajun, aici au protestat combatanții).

Deputații de la PAS și DA au înaintat vot de neîncredere ministrului de interne, Pavel Voicu. Deputații și-au motivat moțiunea prin faptul că MAI nu poate proteja nu numai cetățenii, dar nici colaboratorii săi care «sunt răpiți de structurile de forță transnistrene». Dar numărul de semnături ale deputaților sub textul moțiunii de cenzură este insuficient pentru ca aceasta să fie propusă spre examinare.

Între timp, deputații au aprobat în două lecturi concomitent un proiect de lege menit să consolideze independența Băncii Naționale. Aprobarea acestui proiect de lege constituie una dintre condițiile semnării de către Moldova a noului acord de creditare cu FMI. De asemenea, deputații au aprobat, la propunerea guvernului, majorarea îndemnizațiilor pentru unele categorii de veterani.

Dodon: și din nou la Moscova

Președintele Igor Dodon a comunicat că se pregătește de o vizită de lucru la Moscova, despre care a convenit cu Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei. Dodon nu a anunțat cu cine intenționează să aibă întrevederi la Moscova și despre ce vor discuta. Iar cei de la Kremlin au informat că programul președintelui Putin nu include o întrevedere cu omologul său din Moldova «în viitorul previzibil».

Sandu: răspunsul Moscovei

MAE al Rusiei a salutat declarația Maiei Sandu despre intenția sa de a contribui la menținerea relațiilor constructive dintre Moldova și Rusia. De notat că cei de la MAE și-au exprimat speranța că Sandu își va îndeplini promisiunile electorale «despre respectarea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor țării, indiferent de limba în care vorbesc aceștia».

Fly One: încotro (nu) zboară

La doar o zi după ce a anunțat despre reluarea curselor pe ruta Chișinău — Moscova — Chișinău, compania aeriană Fly One a anulat zborurile din Chișinău spre Moscova. De ce au fost anulate cursele și ce se va întâmpla cu biletele care au fost deja cumpărate — citiți în articolul «Fly One в Москву не полетит» («Fly One nu va zbura spre Moscova»).

Moldasig

Dumitru Alaiba, deputat al Partidului PAS, a cerut ca Procuratura Generală să inițieze investigațiile despre compania de asigurări «Moldasig». Alaiba consideră că această companie a fost supusă unui atac raider: «Un acționar care deține oficial 4,99% din companie a ajuns să controleze 65% din acțiunile „Moldasig“. Cum? Prin judecată. Iar stilul îmi este foarte cunoscut. E o clasică preluare ostilă — așa-zis atac raider».

Plahotniuc, Argus și banii

Procuratura a aplicat sechestru pe conturile din Victoriabank ale agenției de pază «Argus-S», controlată de Vladimir Plahotniuc, ex-președintele Partidului Democrat. Potrivit datelor procurorilor, «Argus-S» intenționa să transfere peste 660 de mii de dolari pe conturile din Turcia ale unei companii offshore. Această firmă face parte din holdingul lui Plahotniuc, care este acuzat în dosarul despre furtul miliardului. La începutul lunii noiembrie, acesta era în Turcia.

Copiii, internetul și abuzurile sexuale

Anul acesta, copiii din Moldova au fost supuși mai frecvent abuzurilor sexuale pe internet. NM a relatat, de ce poliția și apărătorii drepturilor omului susțin că ar fi din cauza epidemiei, dar și de ce fotografiile copiilor nu ar trebui să fie publicate pe rețelele sociale și ce-i de făcut dacă aceștia s-au confruntat cu hărțuiri sexuale pe internet.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 20 noiembrie

  • Va avea loc ședința CEC.
  • La pretura sectorului Centru al capitalei va fi prezentat proiectul de reconstrucție a străzii 31 August.
  • Își va continua lucrările forumul de business Moldova Business Week

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: