Виктория Соловьева

NM Espresso: despre reforma Constituției pe care o pregătește Dodon, modernizarea Pieței Centrale și despre „capcana pentru mascul”

Epidemia: situația

474 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în Moldova, după ce s-au procesat 2564 de teste. Bilanțul celor care s-au contaminat a ajuns până la 28697 de persoane. 19998 din acestea s-au însănătoșit, iar 863 au decedat. 7842 de pacienți continuă tratamentul, 413 dintre ei fiind în stare gravă, iar 28 – conectați la aparatele de respirație asistată.

Centrul COVID din capitală, unde sunt aduși pacienții suspectați de contaminare cu coronavirus, va fi extins cu 50 de paturi. Acolo va fi majorat și numărul de lucrători medicali. Iar în Găgăuzia, va fi deschisă o secție specială pentru tratarea copiilor bolnavi de COVID (în prezent, copiii din Găgăuzia sunt tratați la Chișinău). Conform informațiilor Ministerului Sănătății, în Moldova a crescut numărul copiilor care s-au îmbolnăvit de coronavirus.

Majoritatea cetățenilor consideră că noul coronavirus nu este periculos. 90 la sută afirmă că respectă toate măsurile de protecție, dar numai 80% poartă mască în locurile publice. 31% sunt gata să se vaccineze contra COVID. Acestea sunt datele unui sondaj efectuat de Ministerul Sănătății.

Iar autoritățile au comunicat că au înregistrat Moldova în baza de date a OMS, pentru „a obține vaccinul împotriva coronavirusului imediat ce acesta va apărea”. Între timp, Ministerul Sănătății se pregătește de vaccinarea sezonieră contra gripei, au menționat autoritățile.

Reforma Constituției

Va fi Moldova o republică parlamentară? Sau prezidențială? Ar putea cetățenii, prin referendum, să soluționeze problema despre lichidarea Moldovei ca stat? Ar trebui restricționate împuternicirile Curții Constituționale și interzis „traseismul politic”? Aceste și alte probleme ar trebui să fie soluționate prin reforma Constituției, inițiată de președintele Igor Dodon. NM a analizat, cine și cum va reforma Constituția și dacă este reală realizarea acestei reforme în situația politică actuală.

Fermierii, seceta, banii

Guvernul va deschide un cont bancar special pe care toți doritorii vor putea transfera bani pentru susținerea fermierilor care au fost afectați de secetă. Președintele Dodon a declarat însă că, în pofida recoltelor de cereale mai mici, nimic nu pune în pericol securitatea alimentară a țării.

BERD, Victoriabank, furtul miliardului

Devenind acum doi ani acționar majoritar al Victoriabank, alături de Banca Transilvania din România, BERD și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu sechestrarea unor bunuri ale Victoriabank în dosarul despre furtul miliardului. Cei de la BERD au menționat că „greșala” [anchetei] ar putea destabiliza sectorul financiar și ar putea avea consecințe grave pentru economia țării”.

Iar președintele Dodon a declarat că procurorii știu deja unde anume, peste hotare, se află banii furați din cele trei bănci moldovenești. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, Procuratura Generală a expediat deja scrisori rogatorii în 19 țări cu solicitarea de a confisca activele obținute cu banii din miliardul furat.

Chișinău: piața, pasajele subterane, fotbalul

Primarul Ion Ceban continuă să comunice cu regularitate pe Facebook, ce intenționează primăria sau ce a început deja să repare, să reconstruiască și să construiască. În toamnă, primăria intenționează să lanseze lucrări de amploare pentru modernizarea Pieței Centrale. Lucrările se vor desfășura etapizat și vor dura doi ani. Între timp, piața va continua să funcționeze. Iar lucrările de reconstrucție vor începe cu reparația rețelelor inginerești, amenajarea blocurilor sanitare și construcția unui punct medical.

Ceban a publicat și proiectul unui complex sportiv de la Ciocana, care include un stadion modern de fotbal. El a propus Federației de Fotbal să realizeze împreună acest proiect și să deschidă acolo o academie de fotbal pentru copii. Primarul a mai comunicat despre inițierea reparației unui pasaj subteran – de data aceasta, pe strada Alecu Russo de la Ciocana.

Afacerile

Istoria despre afacerea unei companii moldovenești cu simpla denumire „Biohimteh” este deosebit de interesantă. Ea a apărut în anii 90 și a început să se ocupe de ceva neobișnuit pentru acea perioadă – știința despre feromoni. În prezent, această companie exportă feromoni și capcane de feromoni în mai multe țări ale lumii. Cum „Biohimteh” concurează cu mari corporații străine și cum epidemia a afectat afacerile cu feromoni – despre toate acestea, aflați din articolul «Ловушка для самца» („Capcana pentru mascul”).

Belarus

Ce se întâmplă în Belarus? „Am cu ce compara. Este al doilea scrutin pentru mine aici. Pe cel precedent nici nu l-am observat: alegeri și alegeri. De data aceasta, totul a fost mult mai grandios și mai înfricoșător. Oamenii erau pregătiți de proteste. Foarte multe s-au schimbat”. O femeie originară din Moldova, care trăiește de cinci ani în Belarus, a povestit pentru NM, ce se întâmplă acum în Minsk, cum ei au supraviețuit ziua alegerilor și protestele, de ce belarușii „au înnebunit” și ce se va întâmpla dacă „nu se vor sparge cătușele”.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 13 august

– Va avea loc ședința Consiliului Municipal Chișinău;

– La Chișinău va fi prezentată monografia „Pandemia de COVID-19 în România. Aspecte clinice și epidemiologice”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: