Виктория Соловьева

NM Espresso: despre reforma Constituției pe care o pregătește Dodon, modernizarea Pieței Centrale și despre „capcana pentru mascul”

Epidemia: situația

474 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în Moldova, după ce s-au procesat 2564 de teste. Bilanțul celor care s-au contaminat a ajuns până la 28697 de persoane. 19998 din acestea s-au însănătoșit, iar 863 au decedat. 7842 de pacienți continuă tratamentul, 413 dintre ei fiind în stare gravă, iar 28 – conectați la aparatele de respirație asistată.

Centrul COVID din capitală, unde sunt aduși pacienții suspectați de contaminare cu coronavirus, va fi extins cu 50 de paturi. Acolo va fi majorat și numărul de lucrători medicali. Iar în Găgăuzia, va fi deschisă o secție specială pentru tratarea copiilor bolnavi de COVID (în prezent, copiii din Găgăuzia sunt tratați la Chișinău). Conform informațiilor Ministerului Sănătății, în Moldova a crescut numărul copiilor care s-au îmbolnăvit de coronavirus.

Majoritatea cetățenilor consideră că noul coronavirus nu este periculos. 90 la sută afirmă că respectă toate măsurile de protecție, dar numai 80% poartă mască în locurile publice. 31% sunt gata să se vaccineze contra COVID. Acestea sunt datele unui sondaj efectuat de Ministerul Sănătății.

Iar autoritățile au comunicat că au înregistrat Moldova în baza de date a OMS, pentru „a obține vaccinul împotriva coronavirusului imediat ce acesta va apărea”. Între timp, Ministerul Sănătății se pregătește de vaccinarea sezonieră contra gripei, au menționat autoritățile.

Reforma Constituției

Va fi Moldova o republică parlamentară? Sau prezidențială? Ar putea cetățenii, prin referendum, să soluționeze problema despre lichidarea Moldovei ca stat? Ar trebui restricționate împuternicirile Curții Constituționale și interzis „traseismul politic”? Aceste și alte probleme ar trebui să fie soluționate prin reforma Constituției, inițiată de președintele Igor Dodon. NM a analizat, cine și cum va reforma Constituția și dacă este reală realizarea acestei reforme în situația politică actuală.

Fermierii, seceta, banii

Guvernul va deschide un cont bancar special pe care toți doritorii vor putea transfera bani pentru susținerea fermierilor care au fost afectați de secetă. Președintele Dodon a declarat însă că, în pofida recoltelor de cereale mai mici, nimic nu pune în pericol securitatea alimentară a țării.

BERD, Victoriabank, furtul miliardului

Devenind acum doi ani acționar majoritar al Victoriabank, alături de Banca Transilvania din România, BERD și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu sechestrarea unor bunuri ale Victoriabank în dosarul despre furtul miliardului. Cei de la BERD au menționat că „greșala” [anchetei] ar putea destabiliza sectorul financiar și ar putea avea consecințe grave pentru economia țării”.

Iar președintele Dodon a declarat că procurorii știu deja unde anume, peste hotare, se află banii furați din cele trei bănci moldovenești. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, Procuratura Generală a expediat deja scrisori rogatorii în 19 țări cu solicitarea de a confisca activele obținute cu banii din miliardul furat.

Chișinău: piața, pasajele subterane, fotbalul

Primarul Ion Ceban continuă să comunice cu regularitate pe Facebook, ce intenționează primăria sau ce a început deja să repare, să reconstruiască și să construiască. În toamnă, primăria intenționează să lanseze lucrări de amploare pentru modernizarea Pieței Centrale. Lucrările se vor desfășura etapizat și vor dura doi ani. Între timp, piața va continua să funcționeze. Iar lucrările de reconstrucție vor începe cu reparația rețelelor inginerești, amenajarea blocurilor sanitare și construcția unui punct medical.

Ceban a publicat și proiectul unui complex sportiv de la Ciocana, care include un stadion modern de fotbal. El a propus Federației de Fotbal să realizeze împreună acest proiect și să deschidă acolo o academie de fotbal pentru copii. Primarul a mai comunicat despre inițierea reparației unui pasaj subteran – de data aceasta, pe strada Alecu Russo de la Ciocana.

Afacerile

Istoria despre afacerea unei companii moldovenești cu simpla denumire „Biohimteh” este deosebit de interesantă. Ea a apărut în anii 90 și a început să se ocupe de ceva neobișnuit pentru acea perioadă – știința despre feromoni. În prezent, această companie exportă feromoni și capcane de feromoni în mai multe țări ale lumii. Cum „Biohimteh” concurează cu mari corporații străine și cum epidemia a afectat afacerile cu feromoni – despre toate acestea, aflați din articolul «Ловушка для самца» („Capcana pentru mascul”).

Belarus

Ce se întâmplă în Belarus? „Am cu ce compara. Este al doilea scrutin pentru mine aici. Pe cel precedent nici nu l-am observat: alegeri și alegeri. De data aceasta, totul a fost mult mai grandios și mai înfricoșător. Oamenii erau pregătiți de proteste. Foarte multe s-au schimbat”. O femeie originară din Moldova, care trăiește de cinci ani în Belarus, a povestit pentru NM, ce se întâmplă acum în Minsk, cum ei au supraviețuit ziua alegerilor și protestele, de ce belarușii „au înnebunit” și ce se va întâmpla dacă „nu se vor sparge cătușele”.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 13 august

– Va avea loc ședința Consiliului Municipal Chișinău;

– La Chișinău va fi prezentată monografia „Pandemia de COVID-19 în România. Aspecte clinice și epidemiologice”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: