.gagauzmedia.md

NM Espresso: pe cine a invitat PAS la guvernare, pentru ce va insista Transnistria și despre ce a discutat Vlah cu ambasadorul SUA

Guvernarea

Cei de la PAS — formațiunea care, în urma rezultatelor alegerilor, a obținut majoritatea în parlament — au declarat că ar putea forma un guvern din care vor face parte și reprezentanți ai altor partide. După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor, PAS a îndemnat «persoanele cu experiență în domeniul administrației publice, dreptului, relațiilor internaționale, care doresc să participe la reorganizarea țării, să se adreseze către PAS».

NM a decis să reamintească, cine pentru prima dată după mai mulți ani a rămas în afara puterii în Moldova. În urma rezultatelor alegerilor, nu au ajuns în parlament mai mulți politicieni care s-au aflat în fotoliile de deputat pe parcursul câtorva mandate și timp îndelungat au ocupat funcții cheie în organele puterii. Despre toate acestea — în articolul «Кресла на них нет» («Nu sunt fotolii pentru ei»).

Transnistria

Vadim Krasnoselski, liderul regiunii din stânga Nistrului, a declarat că Transnistria este dispusă să negocieze cu noua guvernare a Moldovei în problema privind reglementarea transnistreană. Însă, potrivit afirmațiilor lui Krasnoselski, Transnistria va insista asupra prezenței în continuare a forțelor pacificatoare în regiune.

Krasnoselski a mai menționat că «un conflict al pozițiilor» cu noile autorități din Moldova ar putea fi provocat de problema lingvistică: «Ei bine, totul e decis în privința limbii ruse. Dar e interesant, ce se va întâmpla cu limba moldovenească? În anul 2008, aceasta a fost exclusă din registrul limbilor. Tuturor le este convenabil faptul că nu există limba moldovenească, așa cum nu există istoria Moldovei și, probabil, cultura moldovenească, pentru că limba formează cultura. Dar iată la noi, în Transnistria, există limba moldovenească, etnia moldovenească, cultura moldovenească. Și prin aceasta, noi îi deranjăm pe toți».

Găgăuzia

Irina Vlah, bașkanul Găgăuziei, a discutat cu Dereck Hogan, Ambasadorul SUA, despre situația politică din țară în contextul rezultatelor alegerilor parlamentare. Vlah și Hogan au vorbit și despre rezultatele recentei conferințe de la Strasbourg, la care a participat Vlah. Conferința a fost dedicată problemei privind respectarea drepturilor minorităților naționale.

Guvernul

Guvernul demisionar a alocat din fondul de rezervă 22,46 milioane de lei care, conform estimărilor CEC, mai erau necesare pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a menționat că în timpul apropiat, banii vor fi transferați pe contul CEC.

CEC

Iar Comisia Electorală Centrală, după ce a examinat rapoartele financiare ale concurenților electorali, a avertizat doi dintre aceștia, inclusiv blocul «Renato Usatîi», pentru că au depășit mărimea admisibilă a donațiilor pentru campania electorală. Cei de la CEC nu au precizat dacă sancțiunile se vor limita doar cu un avertisment.

Chișinău

Un festival dedicat aniversării a 585 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului a fost inaugurat miercuri, în capitală. Timp de patru zile, în oraș vor fi organizate concerte, serate ale filmului moldovenesc, întâlniri cu scriitorii, mese rotunde consacrate istoriei Chișinăului.

Frontierele

După ce în Moldova s-a redus numărul de îmbolnăviri de coronavirus, mai multe țări au transferat țara noastră în «zona verde» și și-au deschis frontierele pentru turiștii din Moldova. NM prezintă, unde pot pleca acum locuitorii Moldovei și de ce ei au nevoie în acest sens.

Situația epidemiologică

Cei de la Ministerul Sănătății au anunțat despre înrăutățirea situației epidemiologice din țară: creșterea mortalității provocate de coronavirus și a nivelului de contagiozitate. Cei de la minister au subliniat faptul că doar 14,3 la sută din populație s-au imunizat. Reprezentanții ministerului au îndemnat oamenii să se imunizeze mai activ, «altfel, nu vom uita niciodată de măști».

Autoritățile examinează diferite opțiuni privind restricțiile suplimentare, precum și problema privind introducerea imunizării obligatorii pentru categoriile de angajați care, în virtutea activității lor, sunt în contact apropiat cu oamenii.

Iar în ultimele 24 de ore, în Moldova s-au înregistrat 90 de cazuri noi de coronavirus, după ce s-au efectuat 5423 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 257 678 de persoane. 250 628 dintre acestea s-au vindecat, 6217 au decedat (3 — în ultimele 24 de ore). 833 de persoane bolnave continuă tratamentul, 55 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 11 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 15 iulie

  • Va avea loc ședința Consiliului Audiovizualului.
  • Consiliul Municipal Chișinău se va întruni în ședință.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: