NM espresso

NM Espresso: Recean a supărat Moscova, „Euronest” se desfășoară la Chișinău, iar Biden îi strânge mâna lui Zelenski

NewsMaker
| 21 februarie, 2023
08:16

„Euronest”: pentru prima dată, la Chișinău

În capitala Moldovei – doar premiere. În această zi însorită pe alocuri, iar în alte locuri – nu prea, circa 100 de deputați europeni și persoane oficiale din Azerbaidjan, Armenia, Georgia și Ucraina au venit la noi pentru a participa la Adunarea Parlamentară „Euronest” dedicată chestiunilor ce țin de Parteneriatul Estic. Maia Sandu a ținut un discurs la inaugurarea evenimentului. Șefa statului a reconfirmat aspirația Moldovei de a fi parte a lumii libere; Igor Grosu a atras atenția, din nou, asupra „oricărei oportunități de studii, dezvoltare și schimbare”; iar Roberta Metsola a promis sprijin ferm tuturor țărilor partenere.

Popescu călătorul

Deputații europeni – la noi, Popescu – de la noi. Abia au ajuns oficialii la Chișinău, că șeful diplomației moldovenești a zburat spre Bruxelles pentru a participa la lucrările Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene. Vicepremierul urmează să prezinte prioritățile noului guvern, să discute despre implementarea reformelor și despre aderarea țării noastre la UE. Popescu n-a pierdut timpul la Bruxelles. Acesta a avut întrevederi cu miniștri de externe din cadrul Uniunii Europene și chiar a cerut să fie impuse sancțiuni contra oligarhilor din Moldova acuzați că ajută Rusia să destabilizeze situația din țară. Vor fi introduse? Încă nu se știe.

Și Aurescu cere sancțiuni

Popescu nu e singurul. Înainte de ședința Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, colegul său din România, Bogdan Aurescu a declarat că și el va insista în privința impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei pentru „încercări de destabilizare a Moldovei”. Vor fi introduse? Vedeți mai sus.

Unchiul Sam în „mama orașelor rusești”

Un eveniment important în politica internațională. Joe Biden a vizitat capitala ucraineană. Casa Albă n-a anunțat în prealabil această vizită. Zelenski și-a bucurat abonații canalului său de Telegram cu o fotografie în care strânge mâna colegului său de peste ocean. Vizita președintelui american în Ucraina a avut loc cu doar câteva zile înainte de a se împlini un an de la invazia rusă în această țară. Mai târziu, Zelenski a numit negocierile de azi ca fiind „fructuoase”, „importante” și a menționat faptul că acestea „apropie Ucraina de victorie”.

Premierul guvernează, iar Batrîncea inițiază

Moldova are un nou premier – n-ați uitat despre aceasta? Vă reamintim. În prima zi de luni în noua sa funcție, Dorin Recean a avut o întrevedere cu Cristian-Leon Țurcanu, noul Ambasador al României, pentru a discuta, printre altele, despre viitoarea sa vizită la București. Ce-i drept, prima vizită a premierului nu va fi peste Prut: la 21 februarie, șeful noului cabinet de miniștri se va deplasa în raionul Fălești, unde se va întâlni cu reprezentanții autorităților publice locale și cu fermierii. Jurnaliștii sunt invitați să participe. Dar Bucureștiul nu-i departe.

Vlad Batrîncea îi pune bețe-n roate lui Recean. În orice caz, acesta a declarat că BCS a contestat la Curtea Constituțională procedura de înaintare a candidaturii lui Recean la funcția de prim-ministru. În opinia formațiunii politice, „Maia Sandu a încălcat grav jurisdicția Curții Constituționale și Constituția Republicii Moldova” și altele, în același stil.

Și Kremlinul e pe undeva pe aproape

Dorin Recean a fost remarcat și de Kremlin. Dmitrii Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a comentat declarațiile noului premier al Moldovei despre „demilitarizarea regiunii transnistrene”. Peskov a recomandat autorităților moldovenești „să fie foarte atente”. Totodată, acesta a descris relațiile cu Moldova ca fiind „foarte tensionate”.

Iar noi am clarificat, care este cauza acestei reacții nervoase a Moscovei. Ca versiune: dar poate că în Rusia modernă termenul „demilitarizare” este interpretat diferit? Pentru că anume demilitarizarea a fost declarată ca fiind unul dintre scopurile agresiunii militare împotriva Ucrainei chiar la începutul războiului.

Moldova și România, tot mai aproape

Ministrul afacerilor interne Ana Revenco a comunicat că parlamentul și guvernul României vor examina în regim de urgență Acordul privind controlul coordonat la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița. Controlul vamal va fi sporit nu doar pentru călători, dar și pentru transportul de mărfuri. Ne bucurăm!

Și spre final, încă ceva bun, chiar vă rugăm…

Să mai fie ceva bun. Pentru aceasta, să le mulțumiți elevilor de la Liceul Teoretic cu Profil Sportiv nr. 2 din Chișinău. Aceștia au câștigat cinci medalii de aur și una de argint la Cupa Europei de Kickboxing, care s-a desfășurat în orașul Karlovac, din Croația. Cu ce se vor alege din partea Moldovei pentru aceste realizări – vom afla în curând.

espresso, top

Știri similare

Video

(VIDEO) De la desene acasă – la Cartea Recordurilor Guinness. Cum a reușit o locuitoare din Chișinău să creeze cea mai mare pictură pe apă din lume

Politică

Instrumente de interferență ale Rusiei în procesele electorale din Moldova? Maia Sandu, despre riscurile Telegram, TikTok, Facebook și Instagram

Politică

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Ion Ceban privind interdicția în Schengen: „Președintele României nu are datorii față de mine”

Doina Buruiană
| 30 iulie, 2025
13:25

Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România. Declarațiile au fost făcute de șefa statului într-un interviu pentru NewsMaker.

„Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis”, a declarat președinta.

Întrebată cine sunt celelalte două persoane vizate de interdicție, președinta a explicat că nu a fost notificată, precizând că „procedura nu presupune ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta”.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Pe 10 iulie, Ion Ceban a declarat că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.