Serviciul financiar NovaPay și-a început activitatea prin lansarea serviciului de plată ulterioară, disponibil în sucursalele Nova Poshta. Noul serviciu pe piața moldovenească prezintă avantajul că cumpărătorul are posibilitatea să primească produsul și să-l verifice, și doar după aceasta să-l achite. NovaPay va asigura transferul banilor către vânzător.
NovaPay este un serviciu financiar international, care face parte din grupul de companii Nova Poshta, și care de 11 ani prestează ucrainenilor servicii de plată comode, rapide și sigure atât online, cât și offline. Începând din primăvara anului 2023, NovaPay este prezent pe piața din Moldova.
«Moldova este o piață nouă pentru NovaPay, după Ucraina, unde fiecare al doilea locuitor beneficiază de serviciile companiei. Ne-am început activitatea aici cu o inovație, oferind clientului posibilitatea de a plăti produsul după ce îl verifică — un serviciu inexistent aici anterior. Clientul verifică produsul, îl plătește, iar NovaPay transferă banii către vânzător. Serviciul este gratuit pentru persoane fizice. Locuitorii Moldovei pot beneficia de acest serviciu în cele 19 sucursale Nova Poshta din Chișinău, Comrat, Bălți, Cahul, Edineț și în orice localitate în care se efectuează livrarea prin curier», a declarat Vadim Kolibaverdi, CEO NovaPay în Moldova.
Monumentul lui Lenin, amplasat pe teritoriul complexului Moldexpo din Chișinău, a fost vandalizat în noaptea trecută. Persoane necunoscute au scris cu vopsea pe monument mesajul „Basarabia este România” și au desenat un simbol nazist.
Pe marginea cazului, Poliția s-a autosesizat și a inițiat un proces penal pentru infracțiunea de vandalism. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker, de ofițera de presă a Direcției de Poliție Chișinău, Cristina Talpă.
„În continuare sunt întreprinse acțiuni de urmărire penală în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării persoanelor implicate”, ne-a declarat aceasta.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pe 28 ianuarie, în R. Moldova sunt prognozate precipitații, iar în cea mai mare parte a teritoriului se va menține poleiul și ghețușul pe drumuri. Precipitații sunt prognozate și pe 30 și 31 ianuarie, cu formare de ghețuș în continuare. Începând cu 31 ianuarie, Republica Moldova va fi afectată de mase de aer reci, iar temperatura nocturnă va scădea până la -18°C. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către șefa secției prognoze meteorologice din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), Nadejda Stolear.
Reprezentanta SHS a declarat, pentru NewsMaker, că pentru noaptea de 28 ianuarie sunt prognozate precipitații slabe, predominant sub formă de ploaie. Temperaturile vor oscila între -3°C și +2°C noaptea, iar maximele diurne vor fi cuprinse între 0°C și +5°C. „La aceste ploi se mai adaugă și fenomenul de ceață, care va crea condiții pentru menținerea și formarea în continuare a poleiului. Deci, în cea mai mare parte a teritoriului se menține poleiul pe drum și ghețușul”, a adăugat Nadejda Stolear.
Pe 29 și 30 ianuarie, pe parcursul nopții se vor înregistra temperaturi cuprinse între -3 și +3 grade, iar ziua între 0 și +5 grade. Doar pe 29 ianuarie, în sud, temperaturile vor fi între +6 și +10 grade.
Precipitații sunt prognozate și pe 30 și 31 ianuarie. „Pentru 30 vor fi în fază mixtă, iar pe 31 mai mult sub formă de ninsoare”, a precizat reprezentanta SHS, adăugând că se va forma ghețuș și că drumurile vor fi alunecoase.
„Începând cu 31 ianuarie, atât pe parcursul nopții, cât și pe parcursul zilei, avem o pătrundere de mase de aer reci, de la minus -12°C și -7°C, temperatura noaptea va scădea până la -18°C și -13°C, iar pe parcursul zilei temperaturile vor oscila între -10°C și -5°C. Pe drumuri se va menține ghețușul”, a declarat Nadejda Stolear. În perioada 1-3 februarie nu se vor înregistra precipitații.
Deputatul Renato Usatîi, lider al formațiunii „Partidul Nostru”, a declarat pe 27 ianuarie că, potrivit datelor unei aplicații, „începând cu ziua de luni, în Republica Moldova vor fi temperaturi scăzute de până la -28°C”. Solicitată să comenteze aceste informații, reprezentanta SHS a declarat: „Noi avem o mulțime de astfel de aplicații și da, într-adevăr, sunt aplicații care arată temperaturi mai scăzute, sunt care arată temperaturi mai ridicate. Dar noi, la moment, am luat o medie, care, credem noi, va fi. Nu este exclus ca mâine, poimâine, situația să se schimbe și să venim cu temperaturi mult mai scăzute sau deja mai ridicate, în dependență de cum vor fi schimbările”.
Menționăm că, între timp, SHS a emis cod galben de ceață, care va intra în vigoare pe 27 ianuarie, la ora 20:00 și va fi valabil până pe 28 ianuarie, la ora 13:00.
În prezent, nivelul-țintă al depozitelor bancare din Republica Moldova reprezintă aproximativ trei la sută din totalul depozitelor garantate din sistemul bancar.Acest nivel reflectă capacitatea financiară adecvată a schemei de garantare de a interveni eficient în situații de indisponibilizare a depozitelor sau în cazul unei eventuale crize bancare.
Garanția se aplică în cazul în care o bancă ajunge în incapacitate de plată, iar deponenții beneficiază de un plafon de garantare de până la 200 000 de lei per bancă, indiferent de valută sau de tipul conturilor deținute: conturi salariale, de pensii, burse sau depozite bancare.
Garantarea depozitelor este unul dintre instrumentele-cheie care susțin stabilitatea financiară și încrederea oamenilor în bănci. În Republica Moldova, acest rol este asigurat prin Fondul de Acoperire a Depozitelor Bancare (FADB), administrat de Fondul de Garantare al Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).
Republica Moldova versus Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, garantarea depozitelor este reglementată prin Directiva 2014/49/UE, care stabilește un plafon de până la 100 000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. Totodată, directiva prevede obligația statelor membre de a asigura constituirea unor resurse financiare disponibile care să atingă un nivel-țintă de 0,8 procente din cuantumul depozitelor acoperite.
În Republica Moldova, acest mecanism este prevăzut de Legea nr. 160 din 22 iunie 2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, care stabilește plafonul de garantare la 200 000 de lei și nivelul-țintă de patru la sută.
Acest nivel nu a fost stabilit întâmplător. El se bazează pe analize economice și evaluări realizate cu sprijinul experților internaționali, inclusiv în cooperare cu Banca Mondială. Practica internațională arată că un sistem eficient de garantare trebuie să asigure un nivel de protecție echivalent cu una–două valori ale PIB-ului pe cap de locuitor, criteriu pe care plafonul actual din Republica Moldova îl respectă.
Totodată, la nivel internațional este utilizată frecvent așa-numita „regulă 90:20”, potrivit căreia un sistem bine calibrat ar trebui să protejeze cel puțin 90 % dintre deponenți și aproximativ 20 % din valoarea totală a depozitelor.
Totodată, la nivel internațional este utilizată frecvent așa-numita „regulă 90:20”, potrivit căreia un sistem de garantare bine calibrat ar trebui să protejeze cel puțin 90 procente dintre deponenți și aproximativ 20 la sută din valoarea totală a depozitelor.
În Republica Moldova, FADB acoperă integral circa 96 de procente dintre deponenții eligibili și aproximativ 20 la sută din valoarea totală a depozitelor eligibile, confirmând astfel eficiența mecanismului actual de protecție.
Evoluția plafonului de garantare în timp:
2004 – 4 500 de lei;
2009 – 6 000 de lei;
2018 – 20 000 de lei;
2020 – 50 000 de lei;
2023 – 100 000 de lei;
2025 – 200 000 de lei.
Această majorare progresivă demonstrează preocuparea permanentă pentru consolidarea protecției deponenților și pentru consolidarea încrederii în sistemul bancar.
În perspectivă, FGDSB va continua să monitorizeze evoluțiile economice și să evalueze oportunitatea ajustării nivelului de acoperire, astfel încât schema de garantare a depozitelor să rămână solidă, credibilă și adaptată nevoilor deponenților, contribuind totodată la menținerea stabilității financiare a Republicii Moldova.
Dionis Catanoi, directorul FGDSB: „Garantarea integrală a tuturor depozitelor nu este recomandată, întrucât o astfel de abordare ar putea încuraja asumarea unor riscuri excesive de către bănci și ar slăbi disciplina financiară. De aceea, plafonul de garantare trebuie să protejeze în primul rând deponenții mici și mijlocii, menținând echilibrul și responsabilitatea în sistemul bancar.”
Potrivit datelor oficiale, resursele financiare administrate de FGDSB depășesc 2,54 miliarde de lei, iar valoarea totală a depozitelor eligibile înregistrate în sistemul bancar al Republicii Moldova este de 133,4 miliarde de lei.
Despre FGDSB:
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 1 iulie 2004 și are menirea de a garanta depozitele constituite în bănci, a proteja interesele deponenților și a contribui la stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova. FGDSB administrează Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) și Fondul de rezoluție bancară (FRB).
Fondul de acoperire a depozitelor bancare garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în toate instituțiile membre. Prin urmare, în cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, FGDSB garantează compensarea acestora fiecărui deponent în limita nivelului de acoperire. Orice bancă licențiată de Banca Națională pentru activitatea de atragere a depozitelor devine, în mod obligatoriu, instituție membră a Fondului de acoperire a depozitelor bancare din ziua intrării în vigoare a deciziei privind eliberarea licenței.
Toate instituțiile de învățământ din municipiul Bălți trec temporar la lecții de la distanță, începând cu 28 ianuarie, din cauza înrăutățirii condițiilor meteo și a poleiului. Decizia a fost anunțată pe 27 ianuarie de Alexandr Petkov. Potrivit edilului, măsura a fost luată pentru a reduce riscurile pentru copii și adulți, în contextul deplasării dificile pe drumurile acoperite cu gheață.
În același timp, grădinițele vor rămâne deschise, însă vor primi copiii începând cu ora 8:00 – cu o oră mai târziu decât programul obișnuit.
Autoritățile locale au decis, de asemenea, ca întreprinderile și instituțiile din municipiu să își înceapă programul de muncă de la ora 9:00. Conducătorii acestora pot opta, după caz, pentru organizarea muncii la distanță.
„Înțeleg că aceste schimbări pot influența ritmul obișnuit al vieții, însă în prezent prioritatea noastră este reducerea riscurilor și asigurarea siguranței copiilor și adulților în condiții de polei”, a scris primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, pe rețele.
Măsurile vor fi valabile până la sfârșitul săptămânii curente.
Amintim că, în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile, Guvernul a decis, pe 27 ianuarie, ca, pe parcursul acestei săptămâni, ziua de lucru și orele de studii să înceapă de la ora 09:00.
Ministerul Educației a recomandat, în acest context, instituțiilor de învățământ, în care va fi posibilă organizarea procesului educațional în regim fizic, să înceapă lecțiile la ora 09:00, pentru a reduce riscurile asociate deplasărilor în condiții de circulație dificile. Totodată, MEC a recomandat direcțiilor de educație și instituțiile de învățământ să evalueze zilnic situația și să ia decizii menite să asigure și să protejeze siguranța copiilor, cadrelor didactice și a personalului școlilor.
Aflați în timp real care este situația în țară în contextul condițiilor meteo nefavorabile în LIVE TEXTUL NewsMaker.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Europa se confruntă în prezent cu două războaie, unul militar, declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și altul hibrid, purtat împotriva democrațiilor, „nu mai puțin de periculos”, motiv pentru care nu poate exista o pace durabilă fără atragerea la răspundere a agresiunii rusești. Acesta a fost mesajul transmis de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în discursul susținut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Șefa statului a subliniat că „pentru Moldova, acest război nu este unul îndepărtat”, și de fapt ne aflăm în prima linie a agresiunii hibride, iar dacă Ucraina cade, Moscova nu se va opri în țara noastră.
„Astăzi doresc să vorbesc despre cele două războaie cu care se confruntă Europa, despre modul în care democrațiile noastre sunt atacate. Întrucât Moldova deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, permiteți-mi să amintesc că această organizație s-a născut ca urmare a eșecului democrațiilor europene de a se proteja la timp”, a inițiat Maia Sandu.
Maia Sandu, a declarat în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că misiunea acestei organizații este una de apărare a democrațiilor, într-un moment în care Europa se confruntă din nou cu războiul.
„Rusia desfășoară o invazie militară convențională, la scară largă, împotriva Ucrainei. Sunt distruse orașe. Sunt uciși civili. Este vizată deliberat infrastructura energetică. În această iarnă, milioane de ucraineni trăiesc în întuneric și frig — nu din cauza vremii, ci pentru că Kremlinul a făcut din înghețarea civililor o armă de război. Consiliul Europei are un rol vital de jucat — nu ca observator neutru, ci ca garant politic al valorilor democratice și al dreptului internațional”, a mai spus șefa statului.
Președinta țării a precizat că cel de-al doilea război, de tip hibrid, este „nu mai puțin periculos” și se desfășoară în interiorul societăților noastre, prin intermediul diferitelor tehnologii.
„Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se potențează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: să submineze, să controleze și să divizeze Europa. Prima distruge orașe. Cealaltă erodează încrederea. Prima folosește rachete. Celalaltă folosește bani, narative și manipulare. Așa sunt atacate democrațiile — din interior”, a mai afirmat președinta.
Moldova în prima linie a războiului hibrid
Maia Sandu a ținut să precizeze că Moldova este în prima linie a războiului hibrid, iar timp de doi ani, țara noastră s-a confruntat cu ingerințe electorale masive, cu un singur scop: „preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei în sfera de influență a Rusiei și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei”.
„Moldova a fost — și încă este — în prima linie a acestui al doilea război. O criză energetică menită să exercite presiune economică asupra cetățenilor vulnerabili. Corupție politică ce viza partide și candidați. Un război informațional pe platformele online. Operațiuni cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor și alegătorilor. O singură rețea coordonată de puțin peste 100 de conturi false pe TikTok, care a operat mai puțin de trei luni, a generat aproximativ 50 de milioane de vizualizări, peste 100.000 de comentarii și mai mult de 1,5 milioane de interacțiuni — într-o țară cu 2,4 milioane de locuitori.Scopul a fost crearea unei impresii false de furie copleșitoare și colaps social — pentru a epuiza cetățenii, a amplifica frica și a descuraja participarea democratică. Și acesta nu a fost un caz izolat”, a menționat oficiala.
Maia Sandu a mai declarat că este „mândră” că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți.
„Dar privesc cu regret înspre Georgia, unde — în pofida curajului poporului georgian, care continuă să apere valorile democratice, aspirațiile europene și dreptul de a-și decide propriul viitor — Rusia a readus Georgia în orbita sa. Acum Armenia devine ținta aceleiași strategii — menite să slăbească suveranitatea, să influențeze opțiunile democratice și să exploateze vulnerabilitățile interne.Suntem alături de Armenia și de poporul său în efortul lor de a rezista acestor presiuni și de a-și apăra viitorul democratic.Lăsată nesupravegheată, cei care controlează tehnologia vor controla tot mai mult cum gândesc oamenii”, a mai declarat lidera națiunii.
Președinta Maia Sandu, a cerut acțiuni rapide și ferme pentru protejarea democrațiilor europene în fața ingerințelor străine, avertizând că tratarea acestora drept simple provocări pe termen lung lasă instituțiile vulnerabile exact atunci când au nevoie de protecție.
„A trata această situație doar ca pe o provocare pe termen lung, în timp ce alegerile sunt manipulate în mod activ și instituțiile sunt destabilizate, înseamnă a lăsa democrațiile expuse”, a declarat șefa statului în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Maia Sandu a subliniat că răspunsul trebuie să fie pe măsura amenințării, fără a compromite valorile fundamentale. În acest context, ea a pledat pentru crearea „unui instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină”, care să permită intervenția preventivă, înainte ca daunele să se producă.
Șefa statului a prezentat și lecțiile învățate de Republica Moldova în urma a doi ani de rezistență în fața interferenței ruse.
„Campaniile coordonate de dezinformare trebuie expuse și demantelate înainte de a influența percepțiile alegătorilor”, a spus Maia Sandu, subliniind necesitatea protejării jurnaliștilor și a societății civile.
În final, șefa statului a subliniat că Președinția Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei va acționa în concordanță cu această responsabilitate, într-un moment în care democrația este pusă la încercare
Dodon: Maia Sandu, a avut iarăși grija altor țări și ale altor interese
Fostul președinte al țării și deputat în Parlament, Igor Dodon, membru al delegației moldovenești la sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a criticat dur discursul susținut de președinta Maia Sandu la Strasbourg. Potrivit lui Dodon, șefa statului ar fi abordat teme care „țin de interesele altor țări”, fără a face referire la problemele interne ale Republicii Moldova.
„La Strasbourg, președinta Maia Sandu, în discursul ei, a avut iarăși grija altor țări și ale altor interese, străine nouă. N-a spus niciun cuvânt despre interesele naționale ale moldovenilor și n-a avut nicio preocupare pentru situația economică grea din Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon.
Acesta a mai afirmat că președinta nu ar fi reflectat „realitatea socială dură” din țară, susținând că mesajul său se axează exclusiv pe tema „hibridă”.
Totodată, Dodon a anunțat că a depus un demers pentru a susține un discurs în cadrul APCE, prin care să prezinte „situația adevărată din Republica Moldova” din perspectiva opoziției.
„Eu am venit la APCE pentru a le spune europenilor care este situația adevărată din Republica Moldova”, a spus fostul șef al statului, acuzând guvernarea PAS că ar dezinforma partenerii europeni și că ar fi adus țara „în cea mai dificilă stare din istoria modernă”.
***
Sesiunea de iarnă a APCE reunește parlamentari din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Din delegația Parlamentului Republicii Moldova fac parte vicepreședinta Legislativului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și deputații Veronica Roșca, Renato Usatîi și Igor Dodon.
Pe agenda sesiunii de iarnă figurează șase subiecte de actualitate propuse pentru dezbateri în procedură de urgență, inclusiv amenințările la adresa ordinii internaționale – cazul Groenlandei, acțiunile SUA împotriva Venezuelei și posibilele riscuri pentru alte state din America Latină și pentru Groenlanda și Danemarca – precum și protejarea sistemului de justiție internațională. Alte dezbateri vizează pacea justă și durabilă pentru Ucraina, securitatea continentului european și organizarea alegerilor în perioade de criză, mai anunță Parlamentul de la Chișinău.
În cadrul sesiunii va avea loc alegerea noului președinte și a vicepreședinților APCE, precum și a unor judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, este programată o ceremonie dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026 și este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
