Nu sunt fotolii pentru ei. Cine sunt deputații longevivi pe care Moldova „i-a pierdut” după alegerile recente

Alegerile parlamentare actuale au devenit fără precedent nu doar pentru că este prima dată în istoria Moldovei când un partid de dreapta a obținut majoritatea în parlament. Imediat după ce au fost anunțate rezultatele alegerilor, pomenindu-se în rol de outsider, liderii a două partide influente și-au anunțat demisia partinică. În același timp, în parlament nu au ajuns niște politicieni care s-au aflat în fotolii de deputat pe parcursul mai multor mandate și timp îndelungat au ocupat funcții cheie în organele puterii. NM a decis să reamintească, cine sunt politicienii parlamentari pe care „i-am pierdut” în urma acestor alegeri.

Dumitru Diacov

Dumitru Diacov, președintele de onoare al Partidului Democrat, a devenit pentru prima dată deputat în parlament în anul 1994, pe listele Partidului Democrat Agrar. În anul 1997, Diacov a fondat Mișcarea „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” și a trecut pe listele acesteia în parlament, la alegeri din anul 1998. Atunci, a fost ales în calitate de președinte al parlamentului.

În anul 2000, în baza Mișcării „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”, a fost fondat Partidul Democrat, condus de Diacov. La alegerile parlamentare din anul 2005, Diacov a ajuns în parlament pe listele Partidului Democrat, care a acumulat 5,02% din voturi. La alegerile din anul 2009, PDM nu a ajuns în parlament, acumulând 2,97% din voturi. După aceasta, Diacov a demisionat din funcția de președinte al PDM, însă la propunerea lui Marian Lupu, noul lider al formațiunii, a revenit și a devenit președinte de onoare al PDM. La alegerile parlamentare anticipate din anul 2009, PDM a ajuns din nou în parlament.

La alegerile parlamentare anticipate din anul 2010, PDM l-a inclus pe Vladimir Plahotniuc în lista sa electorală, cu numărul doi. La următoarele alegeri, PDM și președintele de onoare al formațiunii, Diacov au ajuns în parlament. Iar în anul 2016, președinte al Partidului Democrat a devenit Plahotniuc.

Diacov și-a primit ultimul mandat de deputat în urma alegerilor din luna februarie 2019. Iar în luna iunie, după schimbarea guvernării, Plahotniuc a fugit din țară. După aceasta, Diacov l-a criticat de nenumărate ori pe Plahotniuc. Diacov a refuzat să participe la alegerile parlamentare anticipate din anul 2021.

Pavel Filip

Spre deosebire de Diacov, Pavel Filip, liderul actual al PDM, a participat la alegerile din anul 2021. Însă Partidul Democrat a acumulat doar 1,81 la sută din voturi și nu a ajuns în parlament.

Filip și-a început cariera politică în anul 2010, intrând în Partidul Democrat. Din luna decembrie 2010 până în luna februarie 2011, a fost ministru al tehnologiei informației, în baza cotei PDM. Filip a ocupat această funcție în guvernul lui Vladimir Filat, apoi în guvernele conduse de Iurie Leancă, Chiril Gaburici și Valeriu Streleț. În anul 2016, Filip a devenit prim-ministru. De notat că guvernul lui Filip a depus jurământul pe timp de noapte, în secret, când lângă parlament aveau loc proteste în masă.

Guvernul lui Filip a demisionat la 14 iunie 2019, după ce Partidul Democrat a renunțat la guvernare, acest lucru fiind precedat de o confruntare politică ce a durat o săptămână din Moldova. După fuga lui Plahotniuc, Partidul Democrat l-a ales pe Filip în calitate de președinte al formațiunii, iar după schimbarea guvernării, acesta, la fel ca și Diacov, l-a criticat de nenumărate ori pe fostul lider PDM.

La alegerile din luna februarie 2019, Filip a ajuns în parlament pe listele PDM, iar după demisia din funcția de premier, a devenit deputat.

Monica Babuc

La fel ca și Filip, Monica Babuc a intrat în Partidul Democrat în anul 2010. Aceasta a fost inclusă în lista electorală a PDM cu numărul 34, însă la alegerile din anul 2010, PDM a obținut 15 mandate. În anul 2013, Babuc a preluat conducerea organizației municipale a femeilor PDM, iar în anul 2014, a ajuns în parlament pe listele Partidului Democrat.

În anul 2016, Babuc a devenit vicepreședinte PDM și ministru al educației în guvernul Filip. Babuc a rămas în funcția de ministru până în luna iunie 2019, când, după schimbarea guvernării, guvernul a demisionat. După aceasta, la fel ca și Filip, Babuc a devenit deputat (și ea a ajuns în parlament pe listele PDM la alegerile din luna februarie 2019).

Alexandru Jizdan

În anul 2016, Alexandru Jizdan a ocupat funcția de ministru al afacerilor interne în guvernul lui Pavel Filip. Fiind ministru, la fel ca și Filip și Babuc, Jizdan a candidat pentru funcția de deputat pe listele PDM la alegerile din luna februarie 2019. Iar după schimbarea guvernării, a beneficiat de mandatul său de deputat și a devenit deputat.

Andrian Candu

Andrian Candu a intrat în Partidul Democrat în anul 2010 și în același an, a devenit deputat în parlament pe listele PDM. În luna mai 2013, acesta a fost ales în calitate de președinte al parlamentului. În luna iulie 2014, Candu a devenit ministru al economiei, iar după alegerile din luna noiembrie 2014, a revenit în parlament.

De notat că în anii 2013-2014, Candu era membru al Comitetului Național de Stabilitate Financiară pe lângă prim-ministrul Iurie Leancă. Reamintim că acest comitet a luat deciziile ce țin de furtul miliardului și acordarea creditelor în aceeași valoare, sub garanțiile guvernului, pentru băncile din care s-a furat un miliard de euro.

În luna ianuarie 2015, Candu iarăși a fost ales președinte al parlamentului. El a ocupat această funcție până la alegerile parlamentare din anul 2019. În urma acestora, Candu a trecut în parlament pe listele PDM. În luna februarie 2020, Candu și alți cinci deputați au plecat din Partidul Democrat și au anunțat despre crearea grupului parlamentar Pro Moldova. Ulterior, Pro Moldova a fost înregistrat ca partid, însă nu a participat la alegerile din anul 2021.

Vladimir Cebotari

Vladimir Cebotari a plecat din Partidul Democrat în anul 2020, împreună cu Andrian Candu și a intrat în Pro Moldova. Cebotari și-a început cariera politică în anul 2013, devenind viceministru al transporturilor prin cota PDM. Deși oficial nu a fost membru al Partidului Democrat, era considerat persoană apropiată de acesta. În anul 2015, Cebotari a devenit ministru al justiției. A fost în această funcție în guvernele Streleț și Filip (până în anul 2017). În anul 2017, Cebotari a devenit vicepreședinte al PDM. În luna februarie 2019, a ajuns în parlament pe listele Partidului Democrat, iar în luna octombrie a aceluiași an, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. După aceasta, el a revenit în parlament.

Sergiu Sîrbu

În anul 2009, Sergiu Sîrbu era șeful serviciului juridic al Partidului Comuniștilor. La alegerile parlamentare anticipate din anul 2010, Sîrbu a ajuns în parlament pe listele PCRM. În luna decembrie 2012, a plecat din PCRM și a aderat la fracțiunea PDM. În anul 2014, Sîrbu a devenit vicepreședinte al Partidului Democrat. Sîrbu a ajuns în parlament pe listele acestei formațiuni la alegerile din anii 2014 și 2019.

În luna februarie 2020, Sîrbu a plecat din Partidul Democrat împreună cu Cebotari și Candu. Însă nu a stat prea mult în Pro Moldova. În luna octombrie 2020, Sîrbu a părăsit acest grup parlamentar, declarându-se „deputat independent”, iar câteva săptămâni mai târziu, a anunțat despre crearea platformei Pentru Moldova, în care a intrat ulterior fracțiunea Partidului „Șor”.

Violeta Ivanov

Violeta Ivanov și-a început marea carieră în anul 2007, când a devenit viceministru al ecologiei. Din anul 2008, a fost ministru al ecologiei în guvernele lui Vasile Tarlev și Zinaida Greceanîi. Violeta Ivanov a fost aleasă de două ori în parlament pe listele PCRM – în anii 2009 și 2014. În anul 2015, aceasta a anunțat despre plecarea din PCRM și până în anul 2017, s-a considerat „deputat neafiliat”. În luna martie 2017, a intrat în Partidul Democrat.

În anul 2019, Ivanov a ajuns din nou în parlament, dar deja pe listele Partidului Democrat. În luna mai 2020, a plecat din PDM și a aderat la fracțiunea „Șor”. În toamna anului 2020, Ivanov a candidat la funcția de președinte din partea formațiunii „Șor”, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. La alegerile parlamentare anticipate, Ivanov a candidat pentru funcția de deputat pe listele „Șor” cu numărul 9. Însă în urma alegerilor, doar șase deputați de la „Șor” au trecut în parlament.

Ruxanda Glavan

În anul 2013, Ruxanda Glavan a fost numită viceministru al muncii. În anul 2015, ea a condus acest minister în guvernul lui Chiril Gaburici, iar cinci luni mai târziu, a devenit ministru al sănătății în guvernul lui Valeriu Streleț. Glavan a ocupat această funcție și în guvernul lui Filip, până în anul 2017.

La alegerile parlamentare din luna februarie 2019, Glavan a candidat pe listele Partidului Democrat, dar nu a ajuns în parlament. În luna august 2019, deputatul PDM Otilia Drăguțanu a demisionat și Glavan a ocupat locul acesteia în parlament. La începutul anului 2020, Glavan a plecat din Partidul Democrat și a aderat la Pro Moldova. În luna octombrie 2020, Glavan a plecat din Pro Moldova și a aderat la Pentru Moldova.

Ștefan Gațcan

Ștefan Gațcan este unica persoană din lista noastră care a fost deputat timp de mai puțin de un mandat. Însă în scurta sa carieră de deputat, Gațcan s-a făcut memorabil pentru extreme chiar și pentru politicienii din Moldova prin „cursele prin partide”.

În primăvara anului 2020, socialiștii l-au înaintat pe Gațcan în calitate de candidat la funcția de deputat în circumscripția uninominală Hâncești, acest loc devenind vacant. La 24 martie, Gațcan a primit mandatul de deputat, iar la 30 iunie, a anunțat despre plecarea din fracțiunea PSRM și aderarea la Pro Moldova. În dimineața de 1 iulie, Gațcan s-a pornit la ședința uneia dintre comisiile parlamentare. După aceasta, nu a mai luat legătura cu colegii săi de la Pro Moldova. Însă liderul fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță a comunicat că Gațcan își depune mandatul de deputat și „rămâne în echipa PSRM”. După aceasta, Pro Moldova și „Șor” au organizat un protest lângă clădirea administrației prezidențiale, susținând că Gațcan este ținut forțat acolo. În aceeași zi, Gațcan a părăsit țara. La 9 iulie, Gațcan a revenit în țară și și-a retras cererea de demisie. Acesta nu a participat la alegerile din anul 2021.