Facebook/Igor Dodon

O companie mare americană va cumpăra terenuri în Moldova? Autoritățile: „Un nou fals”

Autoritățile au anunțat, în dimineața zilei de 30 octombrie, că în spațiul online se distribuie un nou fals precum că o mare companie americană va cumpăra terenuri în Republica Moldova. „Materialul este un fals”, au comunicat autoritățile, adăugând că vânzarea de terenuri către companii și cetățeni străini este interzisă prin lege. 

„Prima sursă”, canalul de Telegram lansat anterior de autorități, a anunțat că „în spațiul online se distribuie un nou fals precum că o mare companie americană va cumpăra terenuri în Republica Moldova”.

„Materialul este un fals. La 28 decembrie 2023, Parlamentul a votat Codul Funciar Art. 21 prin care se spune clar că – „Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier nu va putea fi dobândit sau deținut de cetățenii străini, persoane fizice sau juridice”. Deci, vânzarea de terenuri către companii și cetățeni străini este interzisă prin lege”, au comunicat autoritățile.

Cetățenii au fost îndemnați „să trateze cu atenție sursele de informare și să verifice întotdeauna veridicitatea informațiilor, în special în perioada campaniei electorale”.

„Toate informațiile oficiale sunt comunicate exclusiv prin canalele noastre oficiale de comunicare și în colaborare cu instituțiile europene”, se mai arată în mesajul autorităților.

În ajun, pe 29 octombrie, și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a dezmințit „zvonurile despre achiziția terenurilor agricole de către străini”. Instituția declara că în surse media externe au apărut recent știri false în acest sens. „Atragem atenția că ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu deține și nu exercită atribuții privind negocieri, tranzacții sau vânzări de terenuri agricole. (…) Răspândirea informațiilor false este o încercare deliberată de a manipula opinia publică și de a semăna neîncredere în rândul cetățenilor”, comunica Ministerul.

***

Amintim în acest context că în luna septembrie 2024, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Mazeiks a fost solicitat să comenteze unul din zvonurile răspândite în Republica Moldova despre integrarea europeană, potrivit căruia pământul va fi vândut străinilor. Diplomatul a declarat că în Uniunea Europeană circulația capitalului este liberă, de aceea cetățenii unei țări-membre, teoretic, pot achiziționa „orice” într-o altă țară-membră. Mazeiks a subliniat că autoritățile Republicii Moldova și cele europene trebuie să discute acest aspect în cadrul negocierilor de aderare la UE. El a mai spus că dacă pământul din localitățile țării noastre, care sunt abandonate sau au puțini locuitori, ar fi cumpărate de străini, acolo ar avea loc activitate economică mai amplă. Detalii AICI.

Afirmațiile diplomatului european au devenit obiectul interpretărilor pe rețelele de socializare. De exemplu, liderul socialiștilor Igor Dodon le-a folosit pentru a ataca referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE, menționând că scopul acestuia ar fi să transforme Republica Moldova în „colonie” și să fie vândute pământurile străinilor.

În reacție, premierul Dorin Recean a declarat că „Moldova în procesul de negociere a aderării va obține ceea ce e în interesul nostru național”. Potrivit oficialului, țara noastră va „negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor”. „În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, a declarat premierul. Detalii AICI.

Iar președinta Maia Sandu a spus că „pământurile moldovenilor vor rămâne ale moldovenilor”. Sandu a adăugat că noi avem o experiență „când au venit alții peste noi și le-au confiscat buneilor noștri pământurile”. Însă acolo unde vrem noi să mergem, a menționat șefa statului, „bunurile oamenilor sunt respectate și protejate”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: