Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Acesta solicită magistraților să fie examinată posibilitatea revizuirii Hotărârii Curții Constituționale nr. 23 din 6 august 2020, în ceea ce privește conceptul de ”formalizare a majorității parlamentare”. Parlamentarul a argumentat că președintele nu poate fi obligat să desemneze un anumit candidat.
Deputatul Oazu Nantoi a publicat textul adresării pe pagina sa de Facebook. Acesta a invocat mai multe argumente. Parlamentarul explică că, deși legislativul este organul reprezentativ suprem, asta nu înseamnă că această instituție deține monopol asupra reprezentativității, nefiind singurul organ reprezentativ, iar președintele nu este mai puțin responsabil în fața cetățenilor decât deputații.
Oazu Nantoi atrage atenția că, în Constituție, nu este menționată norma privind obligativitatea formării unei majorități sau fracțiuni formalizate, iar deputații sunt „în serviciul poporului”. În Legea Supremă nu sunt indicate situații care ar obliga deputații să renunțe la acest angajament, în urma structurării interne oficializate a parlamentului.
„Conform Constituției, pentru exercitarea atribuțiilor de către Parlament este necesară doar ”majoritatea deputaților” (diferită pentru diferite cazuri – adoptarea legilor ordinare, organice, constituționale, inclusiv formarea Guvernului), avându-se în vedere doar numărul aritmetic necesar de deputați, fără a li se cere instituirea ”majorităților” pe careva criterii”, a explicat Nantoi.
De asemenea, acesta argumentează că fiecare deputat decide în mod personal dacă să susțină sau să respingă un candidat la funcția de președinte, iar acest drept nu poate fi subminat de vreun angajament.
„Obligativitatea propunerii pentru funcția de Prim-ministru a candidatului desemnat de majoritatea parlamentară, impusă Președintelui statului, este una anticonstituțională, deoarece ea îl privează univoc pe Președintele statului de dreptul de a desemna candidatul, prevăzut expres în Art.98 (1) din Constituția RM”, a mai explicat deputatul PAS.
Oazu Nantoi a atras atenția că, în acest caz, candidatul la funcția de prim-ministru va fi „desemnat” de pretinsa majoritate parlamentară, și nu de președinte, cum prevede Constituția.
Mai mult, acesta a argumentat că noțiunea de „consultare” nu presupune subordonarea obligatorie a șefului statului dorinței deputaților din parlament.
Deputatul PAS a mai argumentat că „Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 29 decembrie 2015 prin care se introduce conceptul de ”formalizare a majorității parlamentare” a fost adoptată ținându-se cont de faptul că, la acel moment, Președintele Republicii Moldova era ales de către Parlament”.
„Rog respectuos să fie examinată posibilitatea revizuirii Hotărârii Curții Constituționale nr. 23 din 6 august 2020 în ceea ce privește conceptul de ”formalizare a majorității parlamentare”, a cochis Nantoi.
Înțeleg că, dacă eu ași căuta like-uri, trebuia să critic vehement coaliția Șor-Dodon etc. Însă, revin la dimineața…
Publicată de Oazu Nantoi pe Joi, 11 februarie 2021
***
În cadrul ședinței din 11 februarie a parlamentului, în timp ce premierul desemnat Natalia Gavrilița răspundea la întrebările deputaților, o parte a fracțiunii PSRM, împreună cu liderul formațiunii Igor Dodon, au participat la un brefing de presă. Dodon a anunțat că socialiștii nu vor vota pentru Natalia Gavriliță, însă o propun de Mariana Durleșteanu la funcția de premier. Aceștia au chemat celelalte fracțiuni să semneze în susținerea acestuia candidat. Ulterior, au anunțat crearea unei majorități parlamentare formată din 54 de deputați care susțin candidatura Marianei Durleșteanu la funcția de prim-ministru.
La scurt timp după încheierea ședinței parlamentului, președinta țării Maia Sandu a invitat fracțiunile parlamentare la consultări publice. Ulterior, aceasta a anunțat că nu o va desemna pe Mariana Durleșteanu la funcția de prim-ministru. Șefa statului a argumentat că ar exista „suspiciuni rezonabile de corupție” asupra anumitor deputați care au semnat în susținerea acestui candidat.
Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier.
Potrivit legii, dacă parlamentul eșuează din două tentative să învestească un nou guvern, legislativul este dizolvat și este declanșată procedura de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate.
