Facebook

Olesea Stamate nu susține ideea scoaterii în afara legii a Partidului „ȘOR”: „Se creează un precedent periculos”

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate nu susține ideea scoaterii în afara legii a Partidului „ȘOR”. În cadrul ediției din 21 decembrie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului a argumentat că, în opinia sa, nu este corectă sancționarea întregii formațiuni pentru faptele liderilor acesteia. În plus, potrivit vicepreședintei PAS, s-ar crea un precedent periculos.

„Nu aș vedea asta drept o soluție adecvată, deoarece pentru declararea neconstituțională a unui partid trebuie să fie temeiuri foarte clare. Partidul este un organism, o organizație compusă din membri. Da, la noi în țară unele partide seamănă mai mult cu niște srl-uri decât cu partide veritabile. Dar de jure, partidul este o organizație cu mai mulți membri, nu doar președinte, vicepreședinte… Scoțindu-l în afara legii, tu sancționezi toți membrii partidului și nu cred că asta este corect”, a explicat Olesea Stamate.

Deputata a mai spus că Procuratura ar trebui să investigheze sursele de finanțare ale formațiunii: „Nici temeiuri propriu-zise pentru declararea neconstituționalității Partidului „ȘOR” nu prea aș vedea. Faptul că este finanțat din surse neclare, aici trebuie să investigheze Procuratura. Mai mult, asta creează un precedent periculos pentru oricare alt partid, care eventual poate fi scos în afara legii, declarat neconstituțional, pe baze neclare”.

Amintim că, în ajun, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că este analizată legislația internațională pentru a vedea în ce măsură există premise de a scoate Partidul „ȘOR” în afara legii.

„Când vom finaliza această analiză, vom informa opinia publică. Scoaterea în afara legii a unui partid nu este o chestiune simplă. Da, acest partid este unul recidivist în materie de încălcări financiare, dar întrebarea este dacă acest lucru poate duce la declararea neconstituționalității partidului”, a spus Litvinenco.

Amintim că la sfârșitul lunii martie deputatul Octavian Țîcu, dar și reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr au depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care au solicitat scoaterea în afara legii a Partidului „ȘOR”. În luna mai, Curtea Constituțională a declarat sesizările drept inadmisibile, pe motiv că astfel de demersuri pot fi făcute de preşedintele Republicii Moldova, de preşedintele parlamentului, de guvern, de ministrul Justiţiei sau de procurorul general.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Atac masiv asupra Ucrainei, inclusiv cu Oreșnik? Rusia: „Răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Federației Ruse”

Ucraina a raportat un atac masiv al Rusiei în noaptea de 8 spre 9 ianuarie. La Kiev s-a anunțat despre 4 morți și 24 de răniți. La Lvov s-au raportat explozii, urmate de incendii, și s-a anunțat că, cel mai probabil, orașul a fost atacat cu racheta balistică „Oreșnik”. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că, noaptea trecută, a „răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod” și au fost efectuate atacuri inclusiv cu „sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik””.

Ce se comunică în Ucraina

Către ora 24:00, primarul din Lvov, Andrei Sadovoi, a anunțat că în oraș se aud explozii. „Dacă a fost vorba despre „Oreșnik” – momentan nu se știe. Informațiile vor fi furnizate de militari”, a scris ulterior Sadovoi pe o rețea de socializare. El a mai spus că a fost atacat un obiect de infrastructură critică și că a izbucnit un incendiu.

În dimineața zilei de 9 ianuarie, primarul a raportat, cu referire la forțele aeriene ale țării, că lovitura asupra orașului a fost efectuată cu o rachetă balistică. „Ținta aeriană se deplasa pe o traiectorie balistică cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră — aceasta este o viteză extrem de mare. Acesta este primul caz de utilizare a unui astfel de tip de lovitură asupra Lvov de la începutul războiului la scară largă. Orașul se află la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Uniunea Europeană. Este un semnal clar pentru partenerii noștri internaționali: războiul Rusiei nu se oprește în fața niciunei granițe. Între timp, Ministerul Apărării al inamicului declară că acest „Oreșnik” ar fi „răzbunare” pentru un presupus atac asupra reședinței dictatorului rus. Nimic nou din partea unei țări de ucigași și mincinoși”, a adăugat primarul.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că „tipul rachetei cu care agresorii ruși au atacat orașul va fi stabilit după examinarea tuturor elementelor acesteia”.

La Kiev, urmare a atacului nocturn, s-a raportat despre 4 morți și 24 de răniți. Conform poliției, printre cei decedați este un lucrător medical, iar printre răniți angajați ai Serviciului de Situații de Urgență.

Ce declară Rusia

Ministerul rus al Apărării a declarat că noaptea trecută, „ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod”, forțele armate ale Rusiei „au efectuat o lovitură masivă cu armament de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune, de pe platforme terestre și maritime, inclusiv cu sistemul mobil de rachete cu bazare terestră de rază medie „Oreșnik”, precum și cu drone de atac, asupra unor obiective de importanță critică de pe teritoriul Ucrainei”.

„Obiectivele loviturii au fost atinse. Au fost distruse obiective de producere a dronelor, care au fost utilizate în cadrul atacului terorist, precum și obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea complexului militar-industrial al Ucrainei. Orice acțiuni teroriste din partea regimului criminal ucrainean nu vor rămâne nici pe viitor fără răspuns”, se arată în declarația Ministerului rus al Apărării.

***

Pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere.

Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump.

Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza. Ulterior, Trump a spus că nu crede afirmațiile Moscovei cu privire la pretinsul atac ucrainean.

Publicația The Wall Street Journal a scris, cu trimitere la sursele sale, că Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA consideră că Ucraina nu a încercat să atace reședința lui Putin. CIA a ajuns la concluzia că, în noaptea de 29 decembrie, dronele ucrainene au încercat să atace un obiectiv militar în aceiași regiune cu reședința în cauză, însă ținta nu se află în apropierea acesteia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: