TV, programe tv

ONG-urile de media cer explicații, după ce CSE a suspendat licența a șase posturi TV: „Lipsă de transparență”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul „Acces-Info” își exprimă îngrijorarea în raport cu perpetuarea practicilor de suspendare a licențelor posturilor de televiziune, în lipsa unor explicații privind circumstanțele care ar justifica măsurile restrictive. ONG-urile semnatare cer autorităților să comunice neîntârziat argumentele și probele care au stat la baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova.

La 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că aceste posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

„În pofida acestui fapt, dispoziția CSE din 30 octombrie nu conține nici un argument sau referințe la „motivele serioase, convingătoare, justificate și probate corespunzător” care au stat la baza deciziei de suspendare. De asemenea, în hotărârea CSE lipsește informația exactă despre sancțiunile aplicate anterior de CA în privința fiecărui furnizor de servicii media vizat, dar și „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către SIS” – se arată în textul declarației făcut public de CJI.

ONG-urile semnatare susțin că, în prezent, atât publicul general, cât și societatea civilă, „este privată de posibilitatea evaluării proporționalității ingerinței”, dar și „legitimității scopului urmărit de către autorități”. Potrivit Declarației, această abordare „facilitează apariția îngrijorărilor” în raport cu „oportunitatea și gradul de compatibilitate a măsurilor restrictive cu principiile și valorile inerente unui stat democratic”.

„ONG-urile semnatare recunosc necesitatea de a implementa măsuri urgente pentru a asigura securitatea informațională a statului, însă subliniază că măsurile cu caracter restrictiv trebuie să fie fundamentate prin argumente convingătoare, probe certe și implementate într-o măsură în care să asigure excluderea dubiilor privind legalitatea și proporționalitatea ingerințelor. (…) Reamintim că statul are obligația  de a pune în aplicare un cadru legislativ şi administrativ adecvat pentru a asigura pluralismul audiovizual eficient. Incapacitatea autorităților de a-și explica  deciziile generează suspiciuni că măsurile restrictive au fost aprobate în mod nejustificat, în detrimentul diversității opiniilor politice exprimate, dar și în defavoarea consolidării protecției libertății de exprimare în mass-media audiovizuală” – se mai arată în textul Declarației semnat de trei ONG-uri de media.

De menționat că patru posturi TV care au rămas fără licență au venit cu o reacție, după decizia CSE. Este vorba de Orizont TV,  ITV, Publika TV și Prime TV, care au acuzat guvernarea de un atac „fără precedent” asupra mass-mediei din Republica Moldova. Mai mult, posturile TV au precizat că funcționează conform legislației în vigoare și au acuzat SIS că ar fi lansat „falsuri”, care nu ar avea „nicio probă sau justificare legală”. Contactat de NM, PAS a refuzat să comenteze acuzațiile posturilor TV.

***

Amintim că Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus, și în decembrie 2022, suspendarea licenței de emisie a șase posturi de televiziune – Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV. CSE a justificat decizia sa prin faptul că posturile TV au fost monitorizate și sancționate de către Consiliul Audiovizualului pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. La fel în dispoziția emisă s-a menționat că aceste posturi de televiziune au fost sub controlul persoanelor fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: