TV, programe tv

ONG-urile de media cer explicații, după ce CSE a suspendat licența a șase posturi TV: „Lipsă de transparență”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul „Acces-Info” își exprimă îngrijorarea în raport cu perpetuarea practicilor de suspendare a licențelor posturilor de televiziune, în lipsa unor explicații privind circumstanțele care ar justifica măsurile restrictive. ONG-urile semnatare cer autorităților să comunice neîntârziat argumentele și probele care au stat la baza deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova.

La 30 octombrie 2023, CSE a dispus suspendarea licențelor de emisie a altor șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3) pentru că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”, potrivit șefului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața. Directorul SIS a declarat că aceste posturi TV își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS, iar prim-ministrul Dorin Recean a anunțat despre existența unor „dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator”.

„În pofida acestui fapt, dispoziția CSE din 30 octombrie nu conține nici un argument sau referințe la „motivele serioase, convingătoare, justificate și probate corespunzător” care au stat la baza deciziei de suspendare. De asemenea, în hotărârea CSE lipsește informația exactă despre sancțiunile aplicate anterior de CA în privința fiecărui furnizor de servicii media vizat, dar și „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către SIS” – se arată în textul declarației făcut public de CJI.

ONG-urile semnatare susțin că, în prezent, atât publicul general, cât și societatea civilă, „este privată de posibilitatea evaluării proporționalității ingerinței”, dar și „legitimității scopului urmărit de către autorități”. Potrivit Declarației, această abordare „facilitează apariția îngrijorărilor” în raport cu „oportunitatea și gradul de compatibilitate a măsurilor restrictive cu principiile și valorile inerente unui stat democratic”.

„ONG-urile semnatare recunosc necesitatea de a implementa măsuri urgente pentru a asigura securitatea informațională a statului, însă subliniază că măsurile cu caracter restrictiv trebuie să fie fundamentate prin argumente convingătoare, probe certe și implementate într-o măsură în care să asigure excluderea dubiilor privind legalitatea și proporționalitatea ingerințelor. (…) Reamintim că statul are obligația  de a pune în aplicare un cadru legislativ şi administrativ adecvat pentru a asigura pluralismul audiovizual eficient. Incapacitatea autorităților de a-și explica  deciziile generează suspiciuni că măsurile restrictive au fost aprobate în mod nejustificat, în detrimentul diversității opiniilor politice exprimate, dar și în defavoarea consolidării protecției libertății de exprimare în mass-media audiovizuală” – se mai arată în textul Declarației semnat de trei ONG-uri de media.

De menționat că patru posturi TV care au rămas fără licență au venit cu o reacție, după decizia CSE. Este vorba de Orizont TV,  ITV, Publika TV și Prime TV, care au acuzat guvernarea de un atac „fără precedent” asupra mass-mediei din Republica Moldova. Mai mult, posturile TV au precizat că funcționează conform legislației în vigoare și au acuzat SIS că ar fi lansat „falsuri”, care nu ar avea „nicio probă sau justificare legală”. Contactat de NM, PAS a refuzat să comenteze acuzațiile posturilor TV.

***

Amintim că Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a dispus, și în decembrie 2022, suspendarea licenței de emisie a șase posturi de televiziune – Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV. CSE a justificat decizia sa prin faptul că posturile TV au fost monitorizate și sancționate de către Consiliul Audiovizualului pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. La fel în dispoziția emisă s-a menționat că aceste posturi de televiziune au fost sub controlul persoanelor fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Primăria Chișinău va propune miercuri un nou proiect de buget. Viceprimarul promite „indicatori noi pe partea de venituri și cheltuieli”

Primăria Chișinău va propune miercuri, 27 mai, un nou proiect de buget pentru anul 2026. Anunțul a fost făcut de viceprimarul responsabil de domeniul finanțelor, Olesea Pșenițchi, în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale din 25 mai.

Olesea Pșenițchi a menționat că proiectul de buget pentru 2026 a fost modificat în contextul crizei carburanților și eliminării taxe de salubrizare.

Începând cu luna martie 2026, Republica Moldova s-a confruntat și se confruntă în continuare cu creșteri semnificative la carburanți. Acest fenomen generează un impact major asupra prestării serviciilor publice de către întreprinderile municipale și autoritățile instituțiilor bugetare subordonate municipiului Chișinău. Totodată, a fost aprobată decizia cu privire la aplicarea taxelor locale. Din acest proiect de decizie a fost scoasă taxa pe salubrizare. (…) Având în vederea aceste două fenomene, taxa pe salubrizare și creșterea carburanților, s-a impus o reevaluare a indicatorilor bugetari. (…) În această perioadă, Direcția generală finanțe a estimat și a venit cu alți indicatori bugetari referitor la parte de venituri și partea de cheltuieli și, în principiu, suntem gata să plasăm acest proiect spre consultări publice”, a spus ea.

Documentul va fi supus consultărilor publice.

Precizăm că, în prezent, municipalitatea funcționează în baza unui buget provizoriu, după ce toate ședințele CMC în care proiectul bugetului pentru anul 2026 a fost inclus pe ordinea de zi au eșuat din lipsă de cvorum. Municipiul Chișinău nu a avut un buget aprobat nici în anul 2025.

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) este format din 51 de consilieri, iar niciuna dintre fracțiuni nu deține majoritatea necesară pentru adoptarea deciziilor. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: