Facebook/Vlad Plahotniuc

PA acuză Curtea de Apel de tergiversare finalizării dosarului „Frauda Bancară” în privința lui Vladimir Plahotniuc

Procuratura Anticorupție susține că la Curtea de Apel Chișinău continuă aceleași metode de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în orașul denumit generic „Frauda Bancară”. 

„Contrar poziției Procuraturii Anticorupție privind examinare a cauzei cu celeritate, în ședință de judectă fixată pentru 06 martie 2023, referitor la examinarea recursului împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Plahotniuc Vladimir, a fost suspendat examinarea recursului până la 04 aprilie 2023, ora 11:00, din motivul admiterii cererii apărării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate asupra art. 305/1 alin. (4) din Codul de procedură penală”, informează Procuratura Anticorupție.

Anterior, pe 16 noiembrie Procuratura Anticorupție a declarat că se înregistrează tendințe de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”.

La 22 august 2022, Procuratura a înaintat un demers judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc.

Pe acest caz, a fost sesizată Curtea Constituțională printr-o cerere a avocaților, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a noilor prevederi introduse recent în Codul de procedură penală, care permit finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, iar la 29 septembrie 2022 Curtea a declarată inadmisibilă sesizarea nominalizată.

În consecință, procurorii declară că au avut loc 6 ședințe de judecată, unde au fost înaintate, de către partea apărării, noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, cereri de strămutare a cauzei, ori cereri de amânare a ședințelor de judecată, iar procurorii au pledat constant pentru respingerea cererilor respective.

„Ultima ședință de judecată a fost amânată din motivul neprezentării avocatului, astfel, a fost solicitată desemnarea unui avocat din oficiu, pentru a putea continua examinarea demersului în ședința fixată la 17 noiembrie 2022, ora 15:30”, comunică procurorii.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul „frauda bancară”. Pe 7 septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a demarat procedura de finalizare a urmăririi penale în lipsa fostului lider al PDM. În cadrul acestui episod pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când Plahotniuc a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare de peste 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA.

În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

La doar două zile după ce SUA a anunțat sancțiuni împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acesta anunță că revine în politică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: