Facebook/Vlad Plahotniuc

PA acuză Curtea de Apel de tergiversare finalizării dosarului „Frauda Bancară” în privința lui Vladimir Plahotniuc

Procuratura Anticorupție susține că la Curtea de Apel Chișinău continuă aceleași metode de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în orașul denumit generic „Frauda Bancară”. 

„Contrar poziției Procuraturii Anticorupție privind examinare a cauzei cu celeritate, în ședință de judectă fixată pentru 06 martie 2023, referitor la examinarea recursului împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Plahotniuc Vladimir, a fost suspendat examinarea recursului până la 04 aprilie 2023, ora 11:00, din motivul admiterii cererii apărării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate asupra art. 305/1 alin. (4) din Codul de procedură penală”, informează Procuratura Anticorupție.

Anterior, pe 16 noiembrie Procuratura Anticorupție a declarat că se înregistrează tendințe de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Frauda Bancară”.

La 22 august 2022, Procuratura a înaintat un demers judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc.

Pe acest caz, a fost sesizată Curtea Constituțională printr-o cerere a avocaților, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a noilor prevederi introduse recent în Codul de procedură penală, care permit finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, iar la 29 septembrie 2022 Curtea a declarată inadmisibilă sesizarea nominalizată.

În consecință, procurorii declară că au avut loc 6 ședințe de judecată, unde au fost înaintate, de către partea apărării, noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, cereri de strămutare a cauzei, ori cereri de amânare a ședințelor de judecată, iar procurorii au pledat constant pentru respingerea cererilor respective.

„Ultima ședință de judecată a fost amânată din motivul neprezentării avocatului, astfel, a fost solicitată desemnarea unui avocat din oficiu, pentru a putea continua examinarea demersului în ședința fixată la 17 noiembrie 2022, ora 15:30”, comunică procurorii.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul „frauda bancară”. Pe 7 septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a demarat procedura de finalizare a urmăririi penale în lipsa fostului lider al PDM. În cadrul acestui episod pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când Plahotniuc a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare de peste 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA.

În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

La doar două zile după ce SUA a anunțat sancțiuni împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acesta anunță că revine în politică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Zelenski a numit patru țări care „lipsesc” Uniunii Europene. Niciun cuvânt despre Moldova

Uniunea Europeană (UE) ar putea deveni „mult mai puternică” dacă ar include încă patru state – Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia – susține președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev nu a menționat, însă, Republica Moldova, stat candidat la aderare alături de Ucraina.

„Vrem să fim în UE. Și sunt convins că, dacă unii reprezentanți ai UE nu vor face greșeli, vom ajunge acolo. Noi deja întărim UE, în primul rând din punct de vedere al securității. Iar securitatea este astăzi o prioritate pentru toți. Cred că o uniune care ar putea fi mult mai puternică este cea formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia. Acestea sunt patru state care lipsesc Uniunii Europene. (…) și ar face din UE cea mai puternică uniune din lume, cu cea mai bună securitate. Nu căutăm o alternativă. Consider doar că aceste patru țări sunt foarte puternice și pot consolida UE. Dar și separat, aceste patru state ar constitui, cu siguranță, o alianță foarte puternică”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat pentru presa ucraineană.

Precizăm, Republica Moldova și Ucraina au avansat până acum „la pachet” în procesul de aderare la Uniunea Europeană: ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial simultan, în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au stabilit ca obiectiv național aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană până în 2030. În paralel, Ucraina și-a exprimat ambiția de a deveni stat membru până în 2027, termen considerat însă „nerealist” de unii oficiali europeni.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a lăudat ritmul reformelor din cele două țări. Potrivit oficialei europene, Republica Moldova se află în frunte, iar Ucraina ocupă locul doi în implementarea reformelor necesare alinierii la standardele europene. Kos a insistat, totodată, pe garanții mai puternice pentru a preveni eventuale regresări, scrie Kiev Independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: