NATO

Parcursul Ucrainei către aderarea la Alianța Nord-Atlantică este „ireversibil”. Declarația Summit-ului NATO de la Washington

Cele 32 de țări ale Alianței Nord-Atlantice au adoptat Declarația Summit-ului NATO de la Washington. Documentul confirmă, printre altele,  parcursul „ireversibil” al Ucrainei către aderarea la NATO și un ajutor financiar în valoare de 40 miliarde de euro pentru nevoile militare ale Ucrainei, în contextul invaziei ruse, care va fi oferit în 2025. De asemenea, documentul face referire la tipurile de atacuri hibride întreprinse de Rusia împotriva țărilor NATO.

Viitorul Ucrainei este în NATO. Ucraina devine din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic în alianță… Vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Confirmăm din nou că vom fi în măsură să adresăm Ucrainei invitația de a adera la Alianță atunci când Aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite”, se arată în declarație.

De asemenea, se vorbește despre crearea de structuri în cadrul NATO pentru coordonarea sprijinului acordat Ucrainei. În primul rând, va fi înființată „Asistența NATO în securitate și instruire pentru Ucraina” (NSATU), cu precizarea că existența unei astfel de structuri permanente „în conformitate cu dreptul internațional, nu face din NATO parte a conflictului”. NSATU va fi însărcinată cu transformarea armatei și a forțelor de securitate ucrainene în vederea integrării lor ulterioare în NATO.

În al doilea rând, țările Alianței Nord-Atlantice au anunțat un „Angajament privind asistența pe termen lung în materie de securitate pentru Ucraina”. Anul viitor, Aliații intenționează să furnizeze un minim de 40 de miliarde de euro. Acești bani vor fi utilizați pentru nevoile de apărare ale Ucrainei.

În al treilea rând, va fi înființat un centru comun NATO-Ucraina de analiză, instruire și educație pentru a trage învățăminte din război și a consolida interoperabilitatea dintre Ucraina și NATO.

Declarația include și un angajament de consolidare a apărării aeriene pe flancul estic al NATO. „Suntem hotărâți să descurajăm și să ne apărăm împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete prin îmbunătățirea sistemului nostru integrat de apărare antiaeriană și antirachetă”, se arată în document. În prima fază, după cum se menționează, acest lucru va viza în primul rând țările de pe flancul estic.

De asemenea, documentul face referire și la atacurile hibride împotriva țările NATO. „Rusia și-a intensificat, de asemenea, acțiunile hibride agresive împotriva Aliaților, inclusiv prin proxy… Acestea includ sabotaj, acte de violență, provocări la frontierele Alianței, exploatarea migrației ilegale, activități cibernetice răuvoitoare, interferențe electronice, campanii de dezinformare, influență politică răuvoitoare și presiunile economice”, se spune în declarație.

Totodată, declarația menționează patru țări care facilitează agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei: Belarus, Iran, Coreea de Nord și China. Iar următoarea frază este adresată în mod specific Iranului: „Orice transfer de rachete balistice și tehnologie conexă din Iran în Rusia ar constitui o escaladare semnificativă”.

Iar despre China se spune că oferă sprijin „decisiv” industriei militare ale Federației Ruse.

Facem apel la China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cu o responsabilitate specială de a susține scopurile și principiile Cartei ONU, să înceteze orice sprijin material și politic pentru eforturile militare ale Rusiei. Aceasta include transferul de materiale cu dublă utilizare, cum ar fi componente de armament, echipamente și materii prime utilizate ca factori de producție ai sectorului de apărare rus. China nu poate alimenta cel mai mare război din Europa din istoria recentă fără ca interesele și reputația sa să fie afectate negativ”, se arată în declarație.

Precizăm că Summitul NATO are loc în perioada 9 – 11 iulie la Washington, SUA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

După Moscova, la Minsk: Igor Dodon s-a întâlnit cu Lukașenko. Liderul PSRM vrea „relansarea legăturilor” cu Belarus

După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.

Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său. După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.

La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”

„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.

Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.

Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.

Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: