NATO

Parcursul Ucrainei către aderarea la Alianța Nord-Atlantică este „ireversibil”. Declarația Summit-ului NATO de la Washington

Cele 32 de țări ale Alianței Nord-Atlantice au adoptat Declarația Summit-ului NATO de la Washington. Documentul confirmă, printre altele,  parcursul „ireversibil” al Ucrainei către aderarea la NATO și un ajutor financiar în valoare de 40 miliarde de euro pentru nevoile militare ale Ucrainei, în contextul invaziei ruse, care va fi oferit în 2025. De asemenea, documentul face referire la tipurile de atacuri hibride întreprinse de Rusia împotriva țărilor NATO.

Viitorul Ucrainei este în NATO. Ucraina devine din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic în alianță… Vom continua să o sprijinim pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Confirmăm din nou că vom fi în măsură să adresăm Ucrainei invitația de a adera la Alianță atunci când Aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite”, se arată în declarație.

De asemenea, se vorbește despre crearea de structuri în cadrul NATO pentru coordonarea sprijinului acordat Ucrainei. În primul rând, va fi înființată „Asistența NATO în securitate și instruire pentru Ucraina” (NSATU), cu precizarea că existența unei astfel de structuri permanente „în conformitate cu dreptul internațional, nu face din NATO parte a conflictului”. NSATU va fi însărcinată cu transformarea armatei și a forțelor de securitate ucrainene în vederea integrării lor ulterioare în NATO.

În al doilea rând, țările Alianței Nord-Atlantice au anunțat un „Angajament privind asistența pe termen lung în materie de securitate pentru Ucraina”. Anul viitor, Aliații intenționează să furnizeze un minim de 40 de miliarde de euro. Acești bani vor fi utilizați pentru nevoile de apărare ale Ucrainei.

În al treilea rând, va fi înființat un centru comun NATO-Ucraina de analiză, instruire și educație pentru a trage învățăminte din război și a consolida interoperabilitatea dintre Ucraina și NATO.

Declarația include și un angajament de consolidare a apărării aeriene pe flancul estic al NATO. „Suntem hotărâți să descurajăm și să ne apărăm împotriva tuturor amenințărilor aeriene și cu rachete prin îmbunătățirea sistemului nostru integrat de apărare antiaeriană și antirachetă”, se arată în document. În prima fază, după cum se menționează, acest lucru va viza în primul rând țările de pe flancul estic.

De asemenea, documentul face referire și la atacurile hibride împotriva țările NATO. „Rusia și-a intensificat, de asemenea, acțiunile hibride agresive împotriva Aliaților, inclusiv prin proxy… Acestea includ sabotaj, acte de violență, provocări la frontierele Alianței, exploatarea migrației ilegale, activități cibernetice răuvoitoare, interferențe electronice, campanii de dezinformare, influență politică răuvoitoare și presiunile economice”, se spune în declarație.

Totodată, declarația menționează patru țări care facilitează agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei: Belarus, Iran, Coreea de Nord și China. Iar următoarea frază este adresată în mod specific Iranului: „Orice transfer de rachete balistice și tehnologie conexă din Iran în Rusia ar constitui o escaladare semnificativă”.

Iar despre China se spune că oferă sprijin „decisiv” industriei militare ale Federației Ruse.

Facem apel la China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cu o responsabilitate specială de a susține scopurile și principiile Cartei ONU, să înceteze orice sprijin material și politic pentru eforturile militare ale Rusiei. Aceasta include transferul de materiale cu dublă utilizare, cum ar fi componente de armament, echipamente și materii prime utilizate ca factori de producție ai sectorului de apărare rus. China nu poate alimenta cel mai mare război din Europa din istoria recentă fără ca interesele și reputația sa să fie afectate negativ”, se arată în declarație.

Precizăm că Summitul NATO are loc în perioada 9 – 11 iulie la Washington, SUA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, condamnați în Marea Britanei după 449 de furturi din locuințe

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au fost condamnați în Marea Britanie pentru o serie de furturi prin efracție. Aceștia ar fi comis 449 de spargeri în locuințe nou-construite, relatează ziarul Adevărul.

Faptele au fost comise în perioada ianuarie-octombrie 2025, în zece comitate, inclusiv în Hertfordshire. Gruparea acționa în special în cartiere rezidențiale noi, unde locuințele erau aproape finalizate sau urmau să fie predate proprietarilor.

În acest interval, cei patru bărbați ar fi spart 449 de locuințe, iar valoarea bunurilor furate depășește un milion de lire sterline.

Pe lângă pagubele materiale, spargerile au creat și probleme de siguranță. În unele cazuri, hoții au lăsat în urmă instalații deteriorate, cu țevi de gaz și apă tăiate sau expuse. Dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să înlocuiască echipamentele furate și să repare locuințele înainte ca acestea să poată fi ocupate de noii proprietari.

Acțiunile lor au afectat dezvoltatori și cumpărători care așteptau cu nerăbdare să se mute în noile lor locuințe. În multe cazuri, au creat și riscuri serioase pentru siguranță, lăsând conducte de gaz și apă expuse”, a declarat ofițerul care a coordonat ancheta.

Indivizii și-au recunoscut vina și au fost condamnați la pedepse de patru ani și zece luni, patru ani și nouă luni, patru ani și două luni, respectiv trei ani și 11 luni de închisoare.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au confirmat că persoanele condamnate au dublă cetățenie.

În urma verificărilor efectuate și a informațiilor recepționate de la autoritățile britanice, s-a confirmat că cele patru persoane vizate sunt cetățeni ai Republicii Moldova și dețin, totodată, cetățenie română”, a precizat MAE

Instituția a menționat că ambasada Republicii Moldova la Londra monitorizează cazul și menține legătura cu autoritățile britanice competente.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: