Acum un an, Moldova a fost zguduită de o știre despre violarea cu bestialitate a unei minore de la Tvardița. NM a aflat că trei violatori s-au ales cu pedepse cu suspendare. Chiar dacă instanța primară l-a condamnat pe unul dintre aceștia la șapte ani de închisoare, Curtea de Apel a înlocuit pedeapsa reală cu una cu suspendare. NM a analizat, ce s-a întâmplat cu acest caz în ultimul an și cum acuzații au reușit practic să evite pedeapsa.
Investigația
Cazul despre violul în grup produs cu bestialitate în Tvardița a devenit cunoscut în luna martie 2020. Locuitorii din Tvardița s-au indignat pe rețelele sociale din cauza inacțiunilor poliției. Medicii au stabilit că fata a fost violată „în mod pervers”, însă timp de o săptămână, cei trei suspecți nu numai că nu au fost reținuți, dar nici nu au fost audiați. De notat că tatăl minorei nu intenționa să se adreseze la poliție.
Pe fundalul scandalului care s-a iscat în presă și pe rețelele sociale, de acest caz s-au interesat autoritățile din Chișinău. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a dat indicații ca acest caz să fie investigat sub coordonarea Procuraturii pentru Cauze Speciale. Printre altele, procurorii trebuiau să verifice acțiunile oamenilor legii din Tvardița. La 26 martie, toți cei trei suspecți au fost reținuți. Acestora le-au fost înaintate acuzațiile.
Judecata
În luna iulie 2020, cauza penală a fost transmisă în judecată. Toți cei trei acuzați și-au recunoscut vina. De aceea dosarul împotriva fiecărui violator a fost examinat în mod separat. Acestora le-au fost înaintate două capete de acuzare: viol săvârșit cu bună-știință asupra unui minor, de două sau mai multe persoane; acțiuni violente cu caracter sexual săvârșite cu bună-știință împotriva unui minor, de două sau mai multe persoane. Procurorul a cerut de la cinci până la șase ani de închisoare pentru fiecare dintre aceștia. Avocații au insistat asupra pedepsei cu suspendare. Ei au explicat acest lucru prin faptul că acuzații sunt minori și aceasta este prima infracțiune pe care au comis-o. Menționăm că atunci când au săvârșit infracțiunea, aceștia aveau câte 17 ani.
NM a aflat că la ședința de judecată au vorbit medicii care au confirmat nu numai faptul violului, dar și că victima a fost grav traumatizată – minora a suportat o intervenției chirurgicală cu anestezie generală. Însuși faptul violului a fost confirmat de două expertize medico-legale.
Violul a fost confirmat și de două expertize psihologice. Ambii psihologi au menționat că minora a suferit un șoc emoțional puternic. Potrivit afirmațiilor acestora, minora nu a putut să opună rezistență violatorilor. În același timp, psihologii au subliniat faptul că minora a avut „un grad înalt de încredere” în agresori.
Despre nivelul de încredere în acuzați a vorbit în instanță și minora. Aceasta a menționat că agresorii sunt foștii săi colegi de clasă. Totodată, ea a spus că atunci când doar au început s-o agreseze, ea a îmbrâncit agresorii. Minora nu a putut povesti cu exactitate despre cele întâmplate din cauza lacunelor de memorie, dar și pentru că în timpul violului, ea și-a pierdut cunoștința din cauza durerilor.
NM dispune de o copie a mărturiilor unuia dintre violatori. Acesta și-a recunoscut vina și a spus că „a procedat urât”. Totodată, el a remarcat că în momentul violului, minora era în stare de ebrietate avansată: „ei îi era greu să vorbească, nu-și putea ține echilibrul”. Însă neajutorarea victimei nu a oprit pe nimeni dintre participanții la viol. După cele întâmplate, agresorii au îmbrăcat-o, „i-au băgat lenjeria în buzunar” și au dus-o acasă. Acesta a mai spus că dimineața a aflat că unul dintre camarazii săi a filmat violul și a făcut și câteva fotografii.
Și mama unuia dintre agresori a depus mărturii în instanță. Violul s-a produs chiar în casa acesteia. Ea a spus că știa că fiul său are oaspeți. Totodată, femeia a menționat că a observat că în casă a venit o fată. Femeia nu a fost deranjată de apariția musafirei și a plecat la culcare. Până dimineață, ea „n-a auzit nimic”, iar dimineața „nu a observat nimic deosebit”.
Sentințele
Instanța primară a condamnat doi agresori la cinci ani privațiune de libertate cu suspendare. Unul dintre magistrați a mai dispus ca victimei să i se plătească despăgubire morală în mărime de 20 mii de lei. Deși victima a cerut 200 mii de lei. Cel de-al treilea violator a fost condamnat la șapte ani privațiune de libertate, chiar dacă procurorul a solicitat șase. Magistratul a menționat că acuzatul a săvârșit infracțiunea cu bună-știință, cu o cruzime și batjocură deosebită față de victimă. Acesta a subliniat faptul că scopul pedepsei este „de a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni, atât de către condamnați, câț și de alte persoane”. De asemenea, magistratul a remarcat că pedeapsa maximă care poate fi stabilită inculpatului este de 12,6 ani. Dar ținând cont de faptul că inculpatul este minor, judecătorul nu a putut să-i stabilească un termen mai mare de șapte ani privațiune de libertate. În același timp, judecătorul a aprobat pe deplin cererea victimei și a obligat inculpatul să-i plătească prejudiciu moral de 200 mii de lei.
Însă Curtea de Apel a considerat că această sentință este prea aspră și a înlocuit-o cu cinci ani privațiune de libertate cu suspendare.
Ce spun cei de la procuratură
În instanța primară, acuzațiile au fost prezentate de procurorii PCCOCS, iar în cea de-a doua – de procurorii de la Procuratura din Găgăuzia. Aceștia au cerut ca magistrații de la Curtea de Apel să le stabilească pedepse reale în locul celor cu suspendare. Maria Vieru, reprezentanta Procuraturii Generale, a comunicat pentru NM că procurorii au cerut cinci ani privațiune de libertate pentru acel inculpat al cărui dosar a fost examinat la Curtea de Apel Cahul. Însă în luna noiembrie 2020, CA a respins cererea procurorilor și a lăsat în vigoare decizia instanței primare. Procurorii au contestat și această decizie la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), insă și cea de-a treia instanță a respins cererea procurorilor. Maria Vieru a menționat că decizia CSJ este definitivă și fără drept de atac.
Dosarele altor doi inculpați au fost examinate de CA Comrat. Procurorul Dora Gheorghieva a comunicat pentru NM că CA a stabilit pentru inculpatul pe care instanța primară l-a condamnat la șapte ani privațiune de libertate o pedeapsă sub formă de cinci ani privațiune de libertate cu suspendare. Sentința instanței primare pentru cel de-al doilea inculpat a fost îmblânzită, stabilindu-i-se un termen cu suspendare – patru ani privațiune de libertate. Dora Gheorghieva a subliniat faptul că procurorii încearcă să obțină un termen de privațiune de libertate real pentru inculpați. Aceștia au depus plângeri la CSJ. În ambele cazuri deciziile încă nu există.
Ce nu e în regulă în acest caz
Avocatul și apărătorul drepturilor omului Vadim Vieru consideră că judecătorii au stabilit niște sentințe prea blânde pentru infractori, ceea ce ar putea provoca o recidivă. „În Moldova investigarea cazurilor despre violuri este o problemă foarte gravă. Pe lângă faptul că adesea, investigațiile se realizează în mod superficial, pedepsele blânde au drept urmare recidive. Mulți infractori continuă să săvârșească infracțiuni similare, știind că, chiar dacă nu vor scăpa de pedeapsă, aceasta va fi minimă”, a menționat Vadim Vieru.
Avocatul a subliniat faptul că în cazul violului de la Tvardița, este vorba despre o „infracțiune foarte gravă”. Acesta consideră că victima așa și nu a beneficiat de suficientă susținere din partea celor din jur, iar după ce a aflat că infractorii au rămas la libertate, „ea va retrăi din nou cele întâmplate și ar putea să fie supusă unei victimizări suplimentare”.
Potrivit afirmațiilor lui Vieru, dacă Curtea Supremă de Justiție va lăsa în vigoare aceste sentințe, minora va avea posibilitatea să se adreseze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). „Indiscutabil, statul ar trebui să prevină astfel de infracțiuni. Pentru a face aceasta, trebuie să se dea un semnal clar [că așa nu se poate]. Cel mai clar semnal pentru astfel de infracțiuni îl constituie privațiunea de libertate”, a subliniat Vadim Vieru.
Acesta a mai reamintit că Moldova a pierdut la CEDO câteva dosare despre violuri. „Moldova a fost deja declarată de câteva ori vinovată, inclusiv din cauza stereotipurilor față de victimă”, a spus Vadim Vieru.
NM a scris anterior că în Moldova, victimelor violurilor le este frică adesea să se adreseze după ajutorul organelor de drept, ca să nu devină țintă a ironiilor și a hărțuielilor. Diferite informații denotă faptul că ponderea femeilor care nu se adresează după ajutor la poliție ajunge până la 70%.
Psihologii menționează că victimele au „o încredere minimă că infractorul va fi pedepsit și o frică maximă că toți vor afla și vor începe să condamne”. Potrivit afirmațiilor avocatului Dumitru Slusarenco, femeile nu cred că forțele de ordine vor putea să le apere. În plus, de regulă, fiecare etapă a anchetei aduce noi suferințe victimelor. Începând de la faptul că, depunând mărturii, victima retrăiește de fiecare dată aceleași emoții ca și în timpul violului și până la aceea că victimei nu-i este confortabil să se afle la judecată alături de violator sau de avocatul acestuia.
