Poliția de Frontieră

Persoanele care se întorc în Moldova dintr-o țară din „zona verde” și tranzitează o țară din „zona roșie” vor fi obligate să se autoizoleze timp de 14 zile

Persoanele care se întorc în Republica Moldova din țările incluse în „zona verde” privind incidența cazurilor de COVID-19, însă tranzitează un stat inclus în „zona roșie”, vor trebui să stea în autoizolare timp de 14 zile. Precizarea a fost făcută de către medicul epidemiolog Alexei Ceban, în cadrul conferinței Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din 2 septembrie.

Persoanele care se întorc dintr-o țară cu o incidență mică de cazuri de COVID-19 raportat la 100 000 de oameni, însă tranzitează o țară din așa numita „zonă roșie” vor fi obligate, oricum, să stea în carantină timp de 14 zile.

„Dacă vin persoane dintr-un stat calificat cu o incidență mai mică de 50 de cazuri, să presupunem de exemplu că este vorba despre Germania, și traversează să zicem România, care are o incidență de 85 de cazuri la 100 de mii de populație, atunci persoana respectivă trebuie să stea în izolare timp de 14 zile”, a explicat epidemiologul Alexei Ceban.

Medicul a explicat și cum sunt întocmite listele țărilor din „zona verde” sau „roșie”.

„Această incidență a fost stabilită de 50 de cazuri la fiecare 100 de mii din numărul populației și ar însemna numărul de cazuri dintr-o țară împărțită la numărul de populație existentă pe teritoriul țării și înmulțită la 100 de mii. Acesta a fost indicatorul conform căruia a fost stabilit și toate țările care au un indicator mai mare de 50 de cazuri la suta de mii de populație automat se clasifică ca țară cu transmitere intensă a virusului și întră în așa numita „zonă roșie””, a explicat Alexei Ceban, medic epidemiolog.

Expertul a precizat că, în ceea ce privește persoanele care se întorc din țările care au indicatorul mai jos de 50 de cazuri la o populație de 100 de mii de persoane, li se permite, la intrarea în Republica Moldova, să nu stea în regim de autoizolare timp de 14 zile. În schimb, cei care vin din țările calificate drept „zona roșie” sunt obligați să stea 14 zile în regim de autoizolare.

„Anume 14 zile pentru că perioada de incubație maximă a virusului Sars-Cov2 este de 14 zile și chiar dacă noi am efectua un test în ziua a 10-a nu ne dă siguranța că persoana nu poate face infecția în ziua a 12-a sau a 14-a. Astfel, presupune un risc pentru cei din jur”, a mai adăugat acesta.

Alexei Ceban a explicat și de ce în lista țărilor incluse în „zona roșie” nu au fost incluse state precum Turcia sau Rusia.

„Indicatorul este calculat în baza informațiilor primite de la OMS, Centrul de control și prevenire a bolilor din SUA, Centrul de control și prevenire a bolilor din regiunea europeană și datele care sunt publicate pe platformele online. Acestea sunt verificate și apoi se ia decizia”, a argumentat epidemiologul.

Amintim că Ministerul Sănătății întocmește, o dată la 14 zile, lista țărilor care au o intensitate de transmitere a virusului crescută sau o incidență sporită.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: