Vitalie Perciun: Piața imobiliară este dinamică, iar o decizie bine fundamentată poate aduce beneficii pe termen lung

Interviu cu Dl. Vitalie Perciun, Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari

Domnule Perciun, piața imobiliară din Chișinău se confruntă cu un dezechilibru semnificativ între cerere și ofertă. Cum explicați această situație și care sunt principalele cauze?

Este adevărat că, în prezent, cererea depășește oferta cu aproximativ 30%, ceea ce determină creșterea prețurilor locuințelor. Această situație are mai multe cauze, printre care numărul redus de autorizații de construcție eliberate în ultimii ani, creșterea costurilor materialelor de construcții și inflația generală. De asemenea, preferințele cumpărătorilor s-au schimbat – aceștia caută locuințe mai spațioase, eficiente energetic, iar oferta nu reușește să acopere această cerere specifică.

Prețurile locuințelor au crescut deja cu 4% în 2025 și se estimează o creștere până la 9% până la finalul anului. Credeți că această tendință va continua?

Din păcate, da. Atât timp cât oferta rămâne limitată și nu se intervine cu politici eficiente de dezvoltare urbană, prețurile vor continua să crească. Un alt factor important este costul finanțării – ratele dobânzilor pentru creditele imobiliare influențează direct accesibilitatea locuințelor. Dacă accesul la finanțare devine mai dificil, cererea ar putea să scadă ușor, dar nu suficient pentru a compensa lipsa de ofertă. Este de remarcat faptul că pe un segment distinct, precum imobilele din centrul Chișinăului, prețurile au crescut chiar mai bine de 30 % …

Una dintre marile provocări pentru dezvoltarea pieței imobiliare este infrastructura deficitară din suburbii. Ce soluții vedeți pentru această problemă?

Suburbiile Chișinăului oferă un potențial imens de dezvoltare, dar lipsa infrastructurii adecvate – drumuri, rețele de utilități, transport public – limitează atractivitatea acestor zone. Consider că autoritățile locale și centrale trebuie să implementeze un plan coerent de urbanizare și dezvoltare a infrastructurii. O soluție viabilă ar fi parteneriatele public-private, prin care investitorii imobiliari să contribuie la dezvoltarea infrastructurii în schimbul unor facilități fiscale sau reglementări mai flexibile.

Există temeri că, fără o creștere semnificativă a construcțiilor, accesul moldovenilor la locuințe accesibile va deveni din ce în ce mai dificil. Ce măsuri considerați necesare pentru a preveni această situație?

Una dintre soluțiile cele mai importante este simplificarea procesului de autorizare a construcțiilor. Procedurile actuale sunt birocratice și durează prea mult, ceea ce îngreunează dezvoltarea proiectelor imobiliare. De asemenea, este nevoie de programe guvernamentale care să sprijine construcția de locuințe accesibile, inclusiv prin subvenții pentru dezvoltatori sau facilități fiscale pentru cumpărătorii aflați la prima locuință.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 4,8% în 2024. Este suficient acest ritm pentru a echilibra piața imobiliară?

Deși o creștere de 4,8% este un semnal pozitiv, nu este suficientă pentru a acoperi cererea existentă. Este nevoie de o expansiune mai accelerată a construcțiilor, dar acest lucru poate fi realizat doar dacă sunt create condiții favorabile dezvoltatorilor. Avem nevoie de o viziune pe termen lung și de politici publice coerente care să sprijine sectorul imobiliar.

În final, ce mesaj aveți pentru cei care intenționează să achiziționeze o locuință în perioada următoare?

Recomand cumpărătorilor să fie bine informați, să analizeze atent ofertele disponibile și să consulte specialiști în domeniu. Piața este dinamică, iar o decizie bine fundamentată le poate aduce beneficii pe termen lung. Totodată, sper că în perioada următoare vom vedea măsuri mai eficiente pentru stabilizarea pieței, astfel încât locuințele să fie mai accesibile pentru toți moldovenii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei/NewsMaker

Eurodeputatul Victor Negrescu cere deschiderea negocierilor de aderare pentru Moldova: „A demonstrat că își asumă drumul european”

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a cerut deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, invocând victoria opoziției pro-europene la alegerile din Ungaria drept o nouă fereastră de oportunitate. Declarația a fost făcută de Negrescu pe rețelele de socializare, anunțând că a trimis o scrisoare în acest sens președintelui Consiliului European, António Costa.

„Alegerile din Ungaria oferă o nouă fereastră de oportunitate pentru această decizie întârziată prea mult de regula unanimității și de opoziția guvernului anti-european și pro-rus de la Budapesta. Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară”, a scris Negrescu.

Europarlamentarul a precizat că decizia Consiliului European ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie sau agreată de îndată la nivel de ambasadori, și că deschiderea negocierilor pe clustere ar oferi un nou impuls reformelor și ar consolida colaborarea cu România.

Amintim că Peter Magyar, liderul partidului „Tisza” care a câștigat alegerile din Ungaria cu o majoritate constituțională, a declarat pe 13 aprilie că Budapesta va debloca creditul UE pentru Ucraina de 90 de miliarde de euro, blocat anterior de Orbán.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
agroexpert.md

Exporturile Republicii Moldova, în creștere în primele două luni ale anului. Datele BNS

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova au crescut în februarie cu 7,8% față de luna ianuarie și cu 10,5% comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, în primele două luni ale anului, principalele piețe pentru produsele moldovenești au fost România, Turcia și Italia.

BNS precizează că, în primele două luni, exporturile totale de mărfuri au însumat 550 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de aceeași perioadă anului trecut. Exporturile de produse autohtone au ajuns în această perioadă 445 milioane de euro, adică 80,9% din totalul exporturilor, relatează IPN.

Exporturile de mărfuri către țările Uniunii Europene, în ianuarie-februarie, au ajuns la 340 de milioane de euro, cu 10,6% mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. În același timp, livrările către țările Comunității Statelor Independente, în ianuarie-februarie, au totalizat peste 34 de milioane de euro, cu 18,5% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2025.

În ianuarie și februarie, exporturile s-au fost concentrat în principal pe câteva grupe de mărfuri. Pe primul loc s-au aflat semințele oleaginoase – 22,8% din total exporturi, urmate de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (14,0%) și de legume și fructe (11,1%).

Ponderi mai mici au avut grăsimile și uleiurile vegetale, petrolul și produsele petroliere, mobilierul, articolele din minerale nemetalice, precum și minereurile metalifere și deșeurile de metale.

Între timp, importurile au fost marcate de o evoluție mixtă cu majorări lunare semnificative, dar ușoare scăderi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, importurile de mărfuri s-au majorat cu 17,7% în luna februarie comparativ cu luna ianuarie, dar au scăzut ușor, cu 1,5%, în ritm anual.

În ianuarie-februarie, au fost importate predominant gaz și produse derivate, care au avut cea mai mare pondere – 17,7% din total. Au urmat petrolul și produsele petroliere (câte 7,1%), precum și mașinile și aparatele electrice (6,8%) și energia electrică (5,6%). Alte categorii importate au fost legumele și fructele, produsele farmaceutice și echipamentele de telecomunicații.

Fostul adjunct al SIS, cercetat pentru trădare în România, este vizat într-un dosar penal și în Moldova

Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare, este judecat în Moldova într-un alt dosar penal. Potrivit Judecătoriei Chișinău, Balan este inculpat pentru divulgarea secretului de stat, transmite IPN.

Conform datelor oficiale ale instanței de judecată, dosarul penal a fost înregistrat miercuri, 14 aprilie, iar o ședință în această cauză este programată pentru joi, 15 aprilie, la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

Amintim că Alexandru Bălan figurează într-o cauză penală și în România. Fostul director adjunct SIS, care are cetățenie moldovenească și română, este acuzat că, începând cu anul 2024, s-a întâlnit de două ori cu ofițeri de informații din cadrul KGB al Belarus, în Budapesta, în regim clandestin, cu adoptarea unor multiple măsuri de protecție contra-informativă, cât și prin poșta electronică, pentru a transmite date și informații și rapoarte informative cu caracter secret de stat. Dosarul penal a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel București în februarie.

Bălan a fost reținut în cadrul dosarului pe 8 septembrie 2025, la Aeroportul Internațional Timișoara. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu, însă luna trecută a fost transferat în arest la domiciliu prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Interesul pentru studierea limbii române, în creștere”: mii de înscrieri la cursurile gratuite în 2026

Interesul pentru studierea limbii române este în continuă creștere în Republica Moldova. În edițiile precedente, aproximativ 25.000 de persoane au participat la cursurile gratuite de limbă română. În acest an, 6.800 de persoane s-au înscris la cursuri. Informațiile au fost comunicate pe 14 aprilie de Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul a declarat că interesul pentru studierea limbii române este în continuă creștere în rândul tinerilor, copiilor și adulților. Potrivit instituției, în acest an, 6.800 de persoane s-au înscris la cursurile de limba română organizate în cadrul Programului național pentru învățarea limbii române 2026-2028. 

Ministerul a precizat că, pentru desfășurarea cursurilor, au fost create centre de limbă română la nivel național, care asigură organizarea acestora atât cu prezență fizică, cât și online, pentru a răspunde nevoilor diverselor categorii de participanți. Programul este structurat pe niveluri de competență lingvistică A1, A2 și B1. Participanții beneficiază de acces la manuale tipărite, care pot fi închiriate, iar la finalizarea cursurilor primesc un certificat care atestă nivelul de competență lingvistică dobândit. Cursurile sunt destinate adulților care nu au studiat sau nu cunosc suficient limba română.

Potrivit Ministerului Educației, în edițiile precedente, aproximativ 25.000 de beneficiari au participat la cursurile gratuite de limbă română.

***

Amintim că, în primul an al programului, 2023, circa 6 500 de persoane au beneficiat de cursurile de limba română, în 2024 au fost instruite 10 000 de persoane, iar în 2025 – peste 8 200.

Avocatul lui Plahotniuc cere schimbarea a doi judecători din dosar: conflict de interese nedeclarat, acuză apărarea

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc au cerut înlăturarea a două judecătoare din completul care îi judecă dosarul penal, susținând că acestea nu ar fi trebuit să facă parte din acest complet din cauza unor conflicte de interese nedeclarate. Cererea a fost depusă de avocatul Lucian Rogac pe 8 aprilie, după ce apărarea a identificat informații într-o emisiune televizată din ziua precedentă.

Potrivit apărării, judecătoarea Ana Cucerescu a judecat anterior, în 2021, un dosar care implica aceleași companii — Dracard, Caritas Group și Provolirom — care se află și în centrul dosarului lui Plahotniuc. Mai mult, tot ea s-a abținut ulterior de la judecarea unui alt dosar legat de aceeași schemă, recunoscând practic că există o legătură între cauze. Judecătoarea Olga Bejenari, la rândul ei, a făcut parte din completul care a validat acea abținere în 2021 — confirmând astfel că știa de legătura dintre dosare.

Cu toate acestea, ambele judecătoare au acceptat să judece dosarul lui Plahotniuc fără să declare vreun conflict de interese și fără să informeze părțile despre acest precedent, susține apărarea.

Apărarea solicită ca dosarul să fie redistribuit unui complet nou, format din judecători fără nicio legătură anterioară cu cauza. Avocații avertizează că orice sentință pronunțată de un complet constituit cu încălcarea regulilor de incompatibilitate poate fi contestată și anulată, indiferent de conținutul acesteia.

Cererile de recuzare anterioare

Aceasta nu este prima dată când apărarea lui Plahotniuc cere recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu. Prima solicitare de recuzare a fost depusă în decembrie 2025, avocații argumentând că judecătoarea locuiește într-un apartament cumpărat de părinții ei de la fiul Nataliei Politov-Cangaș, fostă președintă a Victoriabank, una dintre martorii apărării, potrivit ZDG. Cererea a fost atunci respinsă.

În ianuarie 2026, avocații lui Vladimir Plahotniuc au cerut din pentru a doua oară recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu.

Atunci, Lucian Rogac a declarat că își bazează solicitarea pe cererea depusă în instanță de către Veaceslav Platon, de a fi recunoscut în calitate de parte vătămată. Apărătorii s-au pronunțat împotriva solicitării lui, dar au făcut trimitere la ea atunci când au cerut recuzarea judecătoarei Cucerescu.

***

Amintim că sentința în dosarul „Frauda bancară” urmează să fie pronunțată pe 22 aprilie, după ce pe 25 martie Plahotniuc a prezentat timp de șase ore poziția sa în fața instanței. În ultima sa declarație, fostul lider democrat a spus că nu este vinovat și că nu a fost implicat în furtul unui miliard. Procurorii cer 25 de ani de detenție.

Un element nou apărut la ședința din 25 martie a fost recunoașterea de către Plahotniuc că companiile implicate în actul de acuzare îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv și că a recepționat sumele de bani din cele trei bănci — contrazicând poziția sa anterioară — însă acesta a susținut că tranzacțiile reprezentau o înțelegere privind restituirea unei datorii sau vânzarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii, nu o fraudă.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc ar fi obținut prin intermediul unor companii controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Dosarul a fost trimis în instanță în iulie 2023. Despre furtul miliardului din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — descoperit în noiembrie 2014 și soldat cu o datorie de stat care va ajunge la 24,5 miliarde de lei împreună cu dobânzile pe 25 de ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: