esp.md

Poliția din Bălți a eliberat un ucigaș care peste câteva zile a omorât și a incendiat trei persoane. În acțiunile poliției nu s-au depistat abateri

Procuratura municipiului Bălți a recunoscut că persoana care la mijlocul lunii ianuarie a comis un triplu omor într-o suburbie a municipiului Chișinău a venit la poliția municipiului, cu câteva zile înainte de aceasta, și a recunoscut că a săvârșit un omor la Tiraspol. El a fost eliberat, întrucât nu exista nicio informație despre acest omor, a spus Viorel Tureac, procurorul de Bălți, menționând totodată că procuratura nu vede abateri în acțiunile poliției.

Această istorie a devenit cunoscută la sfârșitul săptămânii trecute, când ministrul de interne al Transnistriei nerecunoscute, Ruslan Mova a învinuit poliția din Bălți de faptul că aceasta a eliberat un criminal. Potrivit afirmațiilor lui Mova, la miliția transnistreană a parvenit o informație precum că la 5 ianuarie, la inspectoratul de poliție din Bălți s-a adresat un bărbat care este dat în căutare pe teritoriul Transnistriei și „a scris un autodenunț despre săvârșirea unui omor” la Tiraspol. Potrivit lui Mova, este vorba despre un omor premeditat. La fel, Mova susține că Tiraspolul i-a cerut poliției din Bălți să-i predea criminalul, însă aceasta a refuzat. Zece zile mai târziu după autodenunț, această persoană a comis un triplu omor într-o suburbie a municipiului Bălți.

Procurorul Tureac a comunicat pentru NM că în prezent, această persoană se află în arest – bărbatul este învinuit de omor premeditat la Bălți. La întrebarea NM, de ce o persoană care a recunoscut un omor nu a fost reținută, procurorul a spus că cineva poate fi reținut doar în cadrul unui dosar penal. „Noi nu putem judeca doar în baza unui autodenunț. Nici cadavru, nimic nu este. Orice persoană se poate autodenunța”, a menționat procurorul.

Procurorul Tureac a mai spus că după ce acest bărbat „a venit la poliție și a recunoscut omorul, informația a fost verificată, dar nu s-a confirmat”. „Conform datelor noastre, crima de pe teritoriul Transnistriei, despre care el a declarat, nu a fost înregistrată și noi nu știm dacă ea a fost săvârșită sau nu”, a menționat Tureac.

El a remarcat că inițial, bărbatul nu s-a prezentat cu propria identitate, iar documente nu avea cu sine: „Declarația sa a fost înregistrată și pentru că este vorba despre Transnistria, am expediat-o către poliția și procuratura orașului Bender, ei trebuiau să se ocupe de aceasta”. Potrivit lui Tureac, poliția de acolo a stabilit în mod operativ identitatea acestei persoane și a luat legătura cu părinții săi de la Bender: „Ei au confirmat că acesta este fiul lor, dar nu știau nimic despre crima săvârșită”.

Tureac a mai comunicat că, potrivit bazelor de date din Moldova, această persoană nu avea probleme cu legea. „De aceea nu am putut să intentăm un dosar penal. Consider că poliția a acționat conform legii”, a spus Tureac, adăugând că dacă poliția l-ar fi reținut, iar crima nu a avut loc, ar fi fost o încălcare a legii. În consecință, potrivit lui Tureac, din cauza aspectului său murdar și neîngrijit, bărbatul a fost trimis la Centrul de întreținere temporară, unde i-a fost acordat ajutor.

Viorel Tureac a respins informația cu privire la contactele cu forțele de ordine din regiunea nistreană după autodenunțul acestui bărbat și a presupus că puteau fi contacte dintre poliția moldovenească și miliția transnistreană, la Bender. Tureac a adăugat că oficial, forțele de ordine de pe malul drept și de pe malul stâng al Nistrului nu pot colabora.

Solicitată să răspundă la învinuirea lui Ruslan Mova, Alina Zbancă, consilierul ministrului de interne Pavel Voicu, a fost însă a spus că nu va comenta învinuirile „în care lipsesc dovezile din partea autorităților Transnistriei”.

Vadim Vieru, avocat „Promo-Lex”, consideră că în acest caz, organele de drept de la Bălți trebuiau să deschidă un dosar penal în baza recunoașterii săvârșirii unei crime. „Dacă sunt suspiciuni, ei trebuie să deschidă un dosar penal, să rețină pentru 72 de ore și să verifice această informație. Da, nu există o colaborare oficială dintre forțele de ordine de pe cele două maluri ale Nistrului, însă cea neoficială este. Poliția trebuia să încerce să obțină această informație prin canale neoficiale”, a spus expertul. Drept exemplu de colaborare, el a menționat investigația omorului incasatorilor de la  METRO, când au fost implicate forțele de ordine de pe ambele maluri ale Nistrului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvern

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

Facebook/Maia Sandu

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării. 

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: