Natalia Gavrilița PM

Portul de pasageri și mărfuri Giurgiulești va fi extins? Proiectul de pe masa Guvernului (DOC)

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să extindă Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, care face parte din Complexul Portuar Giurgiulești. În acest sens, pe 16 aprilie, Guvernul va institui o comisie care va decide dacă lucrările de extindere sunt sau nu de interes public. Dacă decizia va fi favorabilă, va începe procedura de expropriere a unor construcții amplasate în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Guvernul intenționează ca, în cadrul ședinței din data de 16 aprilie, să instituie Comisia de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, precum și să aprobe componența acestei comisii.

Potrivit documentului, președinte al comisiei va fi numit secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță. Printre membrii comisiei se vor număra: secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vladimir Vornic; directorul Agenției de Mediu, Dorin Poverjuc; directorul adjunct al Agenției „Moldsilva”, Iulian Cotenco; și primarul satului Giurgiulești din raionul Cahul, Tatiana Gălățeanu.

„Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești este administrat de întreprinderea de stat „Portul Fluvial Ungheni”, fondator Agenția Proprietății Publice, care deține doar un chei cu lungimea de 128 m, iar lărgirea acestuia este limitată de podurile transfrontaliere (feroviar și auto) din imediata apropiere. O altă problemă care impune elaborarea prezentului proiect este capacitatea limitată a spațiilor de stocare (depozitare) a mărfurilor de import/export/tranzit, ori Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești are o suprafață de 0,5 ha, fapt ce nu permite stocarea mărfurilor în port”, se arată în proiect.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Conform proiectului, dacă Comisia va considera că lucrările de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești sunt de interes public, se va începe exproprierea: „a) tuturor construcțiilor, inclusiv construcțiilor nefinalizate, construcțiilor provizorii, alte construcții și instalații ale căror funcții sunt legate direct de teren sau de construcția principal, amplasate pe terenul sau pe o parte din terenul cu numărul cadastral 9420102.081; b) drepturile reale, precum și alte drepturi patrimoniale asupra terenului cu numărul cadastral 9420102.081 sau asupra bunurilor”.

„Conform datelor din Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile, terenul fondului forestier cu numărul cadastral 9420102.081, amplasat în extravilanul s. Giurgiulești, r-nul Cahul, constituie proprietate publică a statului Republica Moldova, deținut în folosință de Agenția „Moldsilva”/Ministerul Mediului, în baza Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 9420102.081 din 04.04.2011”, se mai arată în proiect. De asemenea, terenul vizat este inclus în rețeaua ecologică Emerald „Lacurile Prutului de Jos”, în rezervația biosferei „Prutul de Jos”, recunoscută ca zonă umedă internațională Ramsar, precum și inclusă în rețeaua mondială UNESCO a rezervațiilor biosferei. 

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești face parte din Complexul Portuar Giurgiulești. Ultimul include și Portul Internațional Liber Giurgiulești. Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești este un port multifuncțional fluvio-maritim gestionat de stat cu acces la sectorul maritim al Dunării, având ieșire la Marea Neagră prin Canalul Sulina (România) și prin canalul Bîstroe (Ucraina). Potrivit documentului Guvernului, volumele transbordate prin portul de stat au crescut de la 256,4 mii tone în anul 2020 la circa 800 mii tone de mărfuri în anul 2024. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: