Андрей Мардарь / NewsMaker

„Pot fi oricând amânate”. Maia Sandu propune declanșarea alegerilor parlamentare anticipate

Președinta țării Maia Sandu susține că mecanismul pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate trebuie declanșat, însă scrutinul propriu-zis va putea fi organizat atunci când va permite situația pandemică. În cadrul ediției din 23 martie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șefa statului a declarat că, potrivit indicatorilor actuali, cea mai potrivită perioadă ar fi în vară.

Șefa statului a precizat că alegerile parlamentare pot fi amânate, în cazul în care se va înregistra un număr mare de infectări cu COVID-19.

„Dacă este să ne uităm la prognozele organizațiilor internaționale, a Organizației Mondiale a Sănătății, prognoza este că, în vară, vom avea cel mai scăzut nivel de îmbolnăvire. După care, din păcate, din toamnă, se pare că iarăși cresc indicatorii pentru că acest virus capătă un caracter sezonier”, a declarat Maia Sandu.

Președinta țării a atras atenția că, potrivit prognozelor, perioada actuală, precum și luna aprilie, este cea mai periculoasă din punct de vedere al răspândirii virusului.

„Trebuie să fim foarte atenți, cel puțin așa arată prognozele. Până la urmă urmează să vedem. Nimeni nu spune că dacă indicatorii vor fi proști, alegerile trebuie să aibă loc. Mecanismul trebuie declanșat, însă alegerile pot fi oricând amânate dacă ajungem într-o situație proastă. Dar noi nu ne putem permite să ajungem într-o situație mai proastă”, a mai spus Maia Sandu.

***

Amintim că președinta țării l-a desemnat pe Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Pe 22 martie, Curtea Constituțională a examinat sesizarea deputaților din Partidul Socialiștilor și a declarat constituțional decretul prezidențial. Liderul interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate urmează să prezinte în legislativ programul de guvernare și echipa pe care o propune. Va fi a doua tentativă de învestire a unui cabinet de miniștri, după ce premierul desemnat Natalia Gavrilița nu a fost susținută de către deputați. Potrivit Constituției, dacă legislativul eșuează de două ori de a învesti un nou executiv, parlamentul este dizvolat și sunt declanșate alegeri parlamentare anticipate.

Săptămâna trecută, președintele PSRM Igor Dodon a declarat că echipa sa nu va vota pentru un guvern în frunte cu Igor Grosu. Pe de altă parte, politicianul a atras atenția că decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea decretului de desemnare a lui Igor Grosu mai prevede că „acest lucru nu va deveni automat un motiv pentru dizolvarea Parlamentului”.

Pe de altă parte, consiliera prezidențială Olesea Stamate a comentat că nu este de acord cu această interpretare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: