Viață

Precizările Ministerului Apărării din România despre eventualitatea mobilizării, în caz de război, a moldovenilor care dețin și cetățenia română

Stela Untila
| 4 august, 2022
11:21

Momentan, cetăţenii României care au cetăţenie dublă/multiplă care nu locuiesc în țară nu pot fi obligați să îndeplinească servicul militar, dacă nu au viză de reședință în România, însă nu este exclus că acest lucru se va întâmpla în urma modificărilor aduse de noul proiect de lege aflat în curs de elaborare de Ministerul român al Apărării (MApN). Precizarea a fost făcută de reprezentanții instituției pentru NM. Pe de altă parte, aceștia au mai menționat că România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord, prin care cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română să fie vizați în cazul unei eventuale mobilizări, în cazul stării de război.

Într-o scrisoare oficială expediată portalului NewsMaker, MApN al României a precizat că, în conformitate cu legislația aflată în vigoare la acest moment, îndeplinirea serviciului militar de către cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă este reglementată la art. 8 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit prevederilor legale mai sus menţionate, obligaţia îndeplinirii serviciului militar de către această categorie de cetăţeni este statuată numai pentru cei care şi-au stabilit/restabilit domiciliul în România.

De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să sublinieze că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare, propuse la începutul lunii iulie, se află în faza inițială.

„Potrivit standardelor democratice ale procesului de legiferare din țara noastră, proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006 a fost publicat în procedură de transparență legislativă pe pagina de internet a MApN, reiterăm, în prima sa versiune de redactare. Procesul de transparență legislativă se desfășoară în paralel cu o etapă de consultări cu celelalte instituții ale Sistemului Național de Apărare. Propunerile și observațiile primite de la reprezentanții societății civile și de la instituțiile consultate vor fi valorificate în cadrul formei finale a acestui proiect, care va fi înaintat, după aprobarea Guvernului, către Parlament, pentru dezbateri și adoptare”.

Ministerul Apărării Naționale al României

De asemenea, Bucureștiul dă asigurări că forma finală a proiectului va include și reglementări și clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetățenii români care au dobândit prin adopţie, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetățenia română, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările ulterioare, situații în care se regăsesc și cetățeni români din Republica Moldova.

„Vom putea reveni cu precizări pe acest subiect la momentul finalizării proiectului legislativ”, se mai arată în răspunsul MApN pentru NM.

În ceea ce privește întrebarea dacă este discutat un acord între Chișinău și București care să oblige cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română „să execute ordinele românești”, reprezentanții MApN au precizat:

„Rrelațiile de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Moldova se desfășoară cu respectarea statutului de neutralitate al țării vecine, iar coordonatele de bază ale acesteia au fost stabilite prin Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova, semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, respectiv prin Planul de acţiune între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru aplicarea Declaraţiei Comune, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012. Între cele două ministere ale apărării din România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica la care faceți referire”.

Ministerul Apărării Naționale al României

Contactați suplimentar de NM, reprezentanții Biroului de Presă al MApN au precizat că nu poate fi exclus niciunul dintre scenarii, iar cel mai probabil, versiunea finală a proiectului de lege va fi prezentată până la sfârșitul lunii august.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a lansat spre dezbateri un proiect de modificare a Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modificările prevăd că bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani vor avea 15 zile ca să se prezinte în țară, în caz de război. Opiniile experților cu privire la noul modificările propuse de MApN la legea mobilizării le puteți citi AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ministerul apărării, mobilizare, război, românia, top

Știri similare

Viață

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

Politică

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Politică

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
11:31

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.