Ministerul Apărării Naționale al României

Precizările Ministerului Apărării din România despre eventualitatea mobilizării, în caz de război, a moldovenilor care dețin și cetățenia română

Momentan, cetăţenii României care au cetăţenie dublă/multiplă care nu locuiesc în țară nu pot fi obligați să îndeplinească servicul militar, dacă nu au viză de reședință în România, însă nu este exclus că acest lucru se va întâmpla în urma modificărilor aduse de noul proiect de lege aflat în curs de elaborare de Ministerul român al Apărării (MApN). Precizarea a fost făcută de reprezentanții instituției pentru NM. Pe de altă parte, aceștia au mai menționat că România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord, prin care cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română să fie vizați în cazul unei eventuale mobilizări, în cazul stării de război.

Într-o scrisoare oficială expediată portalului NewsMaker, MApN al României a precizat că, în conformitate cu legislația aflată în vigoare la acest moment, îndeplinirea serviciului militar de către cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă este reglementată la art. 8 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit prevederilor legale mai sus menţionate, obligaţia îndeplinirii serviciului militar de către această categorie de cetăţeni este statuată numai pentru cei care şi-au stabilit/restabilit domiciliul în România.

De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să sublinieze că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare, propuse la începutul lunii iulie, se află în faza inițială.

Potrivit standardelor democratice ale procesului de legiferare din țara noastră, proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006 a fost publicat în procedură de transparență legislativă pe pagina de internet a MApN, reiterăm, în prima sa versiune de redactare. Procesul de transparență legislativă se desfășoară în paralel cu o etapă de consultări cu celelalte instituții ale Sistemului Național de Apărare. Propunerile și observațiile primite de la reprezentanții societății civile și de la instituțiile consultate vor fi valorificate în cadrul formei finale a acestui proiect, care va fi înaintat, după aprobarea Guvernului, către Parlament, pentru dezbateri și adoptare”.

Ministerul Apărării Naționale al României

De asemenea, Bucureștiul dă asigurări că forma finală a proiectului va include și reglementări și clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetățenii români care au dobândit prin adopţie, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetățenia română, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările ulterioare, situații în care se regăsesc și cetățeni români din Republica Moldova.

„Vom putea reveni cu precizări pe acest subiect la momentul finalizării proiectului legislativ”, se mai arată în răspunsul MApN pentru NM.

În ceea ce privește întrebarea dacă este discutat un acord între Chișinău și București care să oblige cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română „să execute ordinele românești”, reprezentanții MApN au precizat:

Rrelațiile de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Moldova se desfășoară cu respectarea statutului de neutralitate al țării vecine, iar coordonatele de bază ale acesteia au fost stabilite prin Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova, semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, respectiv prin Planul de acţiune între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru aplicarea Declaraţiei Comune, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012. Între cele două ministere ale apărării din România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica la care faceți referire”.

Ministerul Apărării Naționale al României

Contactați suplimentar de NM, reprezentanții Biroului de Presă al MApN au precizat că nu poate fi exclus niciunul dintre scenarii, iar cel mai probabil, versiunea finală a proiectului de lege va fi prezentată până la sfârșitul lunii august.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a lansat spre dezbateri un proiect de modificare a Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modificările prevăd că bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani vor avea 15 zile ca să se prezinte în țară, în caz de război. Opiniile experților cu privire la noul modificările propuse de MApN la legea mobilizării le puteți citi AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: