Ministerul Apărării Naționale al României

Precizările Ministerului Apărării din România despre eventualitatea mobilizării, în caz de război, a moldovenilor care dețin și cetățenia română

Momentan, cetăţenii României care au cetăţenie dublă/multiplă care nu locuiesc în țară nu pot fi obligați să îndeplinească servicul militar, dacă nu au viză de reședință în România, însă nu este exclus că acest lucru se va întâmpla în urma modificărilor aduse de noul proiect de lege aflat în curs de elaborare de Ministerul român al Apărării (MApN). Precizarea a fost făcută de reprezentanții instituției pentru NM. Pe de altă parte, aceștia au mai menționat că România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord, prin care cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română să fie vizați în cazul unei eventuale mobilizări, în cazul stării de război.

Într-o scrisoare oficială expediată portalului NewsMaker, MApN al României a precizat că, în conformitate cu legislația aflată în vigoare la acest moment, îndeplinirea serviciului militar de către cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă este reglementată la art. 8 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit prevederilor legale mai sus menţionate, obligaţia îndeplinirii serviciului militar de către această categorie de cetăţeni este statuată numai pentru cei care şi-au stabilit/restabilit domiciliul în România.

De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să sublinieze că proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare, propuse la începutul lunii iulie, se află în faza inițială.

Potrivit standardelor democratice ale procesului de legiferare din țara noastră, proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006 a fost publicat în procedură de transparență legislativă pe pagina de internet a MApN, reiterăm, în prima sa versiune de redactare. Procesul de transparență legislativă se desfășoară în paralel cu o etapă de consultări cu celelalte instituții ale Sistemului Național de Apărare. Propunerile și observațiile primite de la reprezentanții societății civile și de la instituțiile consultate vor fi valorificate în cadrul formei finale a acestui proiect, care va fi înaintat, după aprobarea Guvernului, către Parlament, pentru dezbateri și adoptare”.

Ministerul Apărării Naționale al României

De asemenea, Bucureștiul dă asigurări că forma finală a proiectului va include și reglementări și clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetățenii români care au dobândit prin adopţie, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetățenia română, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările ulterioare, situații în care se regăsesc și cetățeni români din Republica Moldova.

„Vom putea reveni cu precizări pe acest subiect la momentul finalizării proiectului legislativ”, se mai arată în răspunsul MApN pentru NM.

În ceea ce privește întrebarea dacă este discutat un acord între Chișinău și București care să oblige cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia română „să execute ordinele românești”, reprezentanții MApN au precizat:

Rrelațiile de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Moldova se desfășoară cu respectarea statutului de neutralitate al țării vecine, iar coordonatele de bază ale acesteia au fost stabilite prin Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a R. Moldova, semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, respectiv prin Planul de acţiune între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru aplicarea Declaraţiei Comune, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012. Între cele două ministere ale apărării din România, respectiv Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica la care faceți referire”.

Ministerul Apărării Naționale al României

Contactați suplimentar de NM, reprezentanții Biroului de Presă al MApN au precizat că nu poate fi exclus niciunul dintre scenarii, iar cel mai probabil, versiunea finală a proiectului de lege va fi prezentată până la sfârșitul lunii august.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a lansat spre dezbateri un proiect de modificare a Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modificările prevăd că bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani vor avea 15 zile ca să se prezinte în țară, în caz de război. Opiniile experților cu privire la noul modificările propuse de MApN la legea mobilizării le puteți citi AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: