Românii din R. Moldova, obligați să treacă Prutul în caz de război. Cum îi afectează pe basarabeni legea propusă de București?
Full Article 8 minutes read

Românii din R. Moldova, obligați să treacă Prutul în caz de război. Cum îi afectează pe basarabeni legea propusă de București?

Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a lansat spre dezbateri un proiect de modificare a Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modificările îi vizează inclusiv pe bărbații moldoveni cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani, care dețin cetățenia română, fie că au sau nu domiciliul în România. Potrivit noilor prevederi, aceștia vor avea 15 zile ca să se prezinte în țară, în caz de război, precizează experții consultați de NewsMaker. Cu toate acestea, deocamdată procedura nu a fost definitivată și nu este clar la care dintre centrele militare ar trebui să se prezinte basarabenii apți de luptă, în cazul în care aceștia nu figurează la centrele militare din România.

Printre modificările la Legea privind pregătirea populației pentru apărare, propuse la începutul lunii iulie de Ministerul Apărării Naționale din România, se numără câteva alineate care îi vizează și pe bărbații cu dublă cetățenie.

Modificările aduse la articolul 8 din Lege prevăd că basarabenii cu dublă cetățenie, care au adresa din România în buletin, vor primi ordin de mobilizare la adresa indicată. Chiar dacă nu se află în țară, ei vor trebui să revină în termen de până la 15 zile.

„Cetățenii încorporabili, adică bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a executa serviciul militar, însă care nu au făcut-o după abrogarea serviciului militar obligatoriu, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

La instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare”.

sursa: Ministerul Apărării al României

Totodată, românii cu domiciliu în afara României sunt vizați într-o altă prevedere.

Cetățenii încorporabili și rezerviștii care nu au domiciliul în țară au obligația ca, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de război sau a decretului Președintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unității teritorial-administrative unde au avut ultimul domiciliu”.

sursa: Ministerul Apărării al României

Cum statul român face deosebirea între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar

Purtătorul de cuvânt al MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, a explicat pentru Europa Liberă România cum se face deosebirea între un român stabilit în străinătate și unul plecat temporar. Dacă, de exemplu, un bucureștean a emigrat definitiv în altă țară, el a rămas în evidența centrului militar din sectorul în care a locuit ultima dată. Astfel, în situația unei mobilizări, aceștia vor lua legătura cu centrele militare și vor informa când se pot întoarce în țară, iar militarii de acolo îi vor informa dacă va fi nevoie.

În Constituție nu se face deosebire, atunci când se vorbește despre obligația sau dreptul de a-ți apăra țara, în funcție de locul de domiciliu”, a explicat purtătorul de cuvânt al MApN, motivul pentru care au fost introduse prevederile care se referă la românii din străinătate.

Expert militar român: „Proiectul de modificare a legii nu este perfect”

Pe de altă parte, expertul român în securitate Claudiu Degeratu a declarat pentru portalul NewsMaker că situația domiciliară abia urmează să fie clarificată de către centrele militare. „Va fi emis ordin de prezentare la ultimul domiciliu cunoscut în România și acolo vor constata situația – persoana este la domiciliu, este plecată temporar sau are domiciliul în alt stat. După ce se anunță în Monitorul Oficial mobilizarea, în mod normal, persoana are 15 zile pentru a lua legătura cu centrul militar, indiferent unde este, în România, în Republica Moldova sau oriunde pe glob”, punctează expertul.

Claudiu Degeratu consideră că proiectul de modificare a Legii privind pregătirea populației pentru apărare va suferi modificări. „Proiectul nu este perfect. Vor mai apărea ordine de ministru pentru a asigura luarea în evidență pentru toți bărbații care ar trebui mobilizați și care au cetățenie română. Adică sistemul de evidență militară va trebui îmbunătățit pentru noile situații.

Legal, vor fi toți mobilizați dacă este nevoie. Cea mai mare problemă rămâne faptul că omul înainte să plece la muncă în străinătate sau care trăiește în Republica Moldova ar trebui să treacă pe la centrul militar din România și să anunțe la ce adresă stă în afara țării, pentru actualizarea bazei de date. Însă oamenii evită să anunțe că pleacă, evită să anunțe ambasada din altă țară unde stă etc”, a conchis Claudiu Degeratu.

General român în rezervă: „Moldovenii cu cetățenie română și cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în Moldova, se vor lua în evidența centrelor militare românești”

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, atrage atenția și asupra modificării articolului 8 din Legea românească privind pregătirea populației pentru apărare, care prevede că „cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în armatele altor state, în afara statelor membre NATO sau UE, se iau în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin”. 

Ar rezulta că moldovenii cu cetățenie română și cu domiciliul în România ar avea o asemenea obligație”, punctează expertul.

Potrivit lui Virgil Bălăceanu, modificările propuse la articolul 8, la care se introduce alineatul 1, prevăd că persoanele care au dobândit prin adopție sau prin acordare la cerere, ori au redobândit cetățenia română îndeplinesc serviciul militar în condițiile prezentei legi. 

Alineatul nu explicitează. Ce-am putea să înțelegem? Tot în baza prevederilor legii, serviciul militar se execută în activitate și în rezervă. Referirea nu cred că este către „în activitate”, pentru că, pentru a candida la corpul activilor, indiferent de forma de pregătire, trebuie să ai domiciliul în România. Trimiterea este direcționată către „serviciul militar în rezervă”, care ar însemna că, dacă ești cetățean român și ai domiciliul stabilit în România, ești în evidența centrului militar din județul unde ai domiciliul. Astfel, având și un stagiu militar satisfăcut, ești în două poziții: fie în rezerva operațională, în planurile de completare/mobilizare ale unităților, fie în rezerva generală, care cuprinde toți cetățenii români care au executat serviciul militar obligatoriu”, a conchis generalul în rezervă.

Sancțiuni pentru cei care nu se prezintă la centrele militare din România

Potrivit legii, „neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Totodată, legea prevede amenzi cu privire la refuzul de a primi ordinul de chemare ori prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. Amenzile se încadrează de la 1 la 200 de puncte, în funcție de situație și de gravitatea faptelor, valoarea unui punct fiind de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie (455 euro-91 mii euro).

„Mobilizarea cetățenilor în caz de război este o practică normală”

Dumitru Mînzărari, expert asociat al Direcției de Cercetare pentru Europa de Est și Euroasia a Institutului German de Afaceri Internaționale și Securitate, consideră că modificările din legea românească nu ar trebui să îi sperie pe moldoveni: „Cetățenia unei țări impune obligațiuni față de cetățeni, în special privind apărarea națională. Este normal ca în stare de război cetățenii să fie mobilizați. E o practică mondială, de fapt. E și parte a jurământului, când se oferă cetățenia”.

***

Potrivit celor mai recente informații disponibile, în ultimii 11 ani, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia României. Numărul celor care au obținut cetățenie română în ultimii 11 ani reprezintă circa 40% din numărul populației Republicii Moldova. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



NM a lansat o campanie de crowdfunding pe Patreon. Fiți complicele nostru

Acum, fiecare dintre voi, cititorii noștri, are ocazia să contribuie și să ne susțină activitatea, să ia parte la transformarea Moldovei. Vom continua să facem jurnalism corect în Moldova. Iar cu ajutorul vostru, vom putea să ne facem munca și mai bine. Vă propunem să alegeți una dintre cele 6 opțiuni prin care ne puteți susține. La rândul nostru, suntem gata să vă oferim toată recunoștința și mici surprize. Accesați linkul pentru a deveni complicele nostru. Și alegeți statutul care vi se potrivește: de la prieten până la președinte.

Susține NewsMaker.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: