Sebastian Burduja/Facebook

„Preferăm ca Europa să depindă de România pentru gaz, nu de Rusia”. Bucureștiul vrea să dubleze producția de gaze

Ministrul român al Energiei Sebastian Burduja a declarat, în contextul securității energetice a regiunii, că Bucureștiul este hotărât să elimine „orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”. Oficialul a spus că România lucrează la demararea unui proiect care va dubla capacitatea țării de producție a gazelor naturale și care va asigura o parte din necesarul regiunii. „Preferăm ca Europa să depindă de România pentru gaz, nu de Rusia”, a comunicat oficialul de la București. 

Ministrul român al Energiei Sebastian Burduja a avut o întrevedere, pe 20 ianuarie, cu ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria Péter Szijjártó.

„Am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii. Am insistat asupra nevoii de solidaritate între europeni și, mai ales, asupra necesității de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. În acest sens, România, astăzi primul producător de gaze al UE, lucrează la demararea proiectului Neptun Deep în 2027, care va dubla capacitatea noastră de producție a gazelor naturale, făcându-ne capabili de a asigura o parte din necesarul regiunii. Am spus că preferăm ca Europa să depindă de România pentru gaz, nu de Rusia. Evident, vom exporta numai ce nu ne trebuie pentru consumul intern și numai în termeni comerciali — mai mulți bani pentru români. Ungaria este un partener pentru România, iar în acest context am adus în discuție Gazoductul BRUA, un proiect fundamental pentru consolidarea securității energetice a celor două state și a regiunii ca atare”, a declarat ministrul român al Energiei urmare a întrevederii cu Péter Szijjártó.

Sebastian Burduja a adăugat că „în ceea ce privește energia electrică, România realizează Interconectorul de Înaltă Tensiune în Curent Continuu (HVDC) 5000 MW, care va facilita transportul energiei către Vest cu pierderi minime”.

„Alături de Ungaria, Georgia și Azerbaidjan, vom extinde acest interconector prin Marea Neagră, realizând conexiunea cu Georgia și Azerbaidjan. Transelectrica și companiile de transport energie electrică din celelalte țări sunt în curs de a încheia toate procedurile pentru operaționalizarea companiei de proiect, cu sediul în București. Am insistat, totodată, pe necesitatea dezvoltării interconexiunilor la nivel european. Europa trebuie să fie echitabilă în ceea ce privește prețurile la energie, iar pentru asta, fiecare dintre statele membre trebuie să își îndeplinească obligațiile privitoare la interconexiuni, așa cum a făcut și România”, a scris ministrul român al Energiei pe o rețea de socializare.

***

Menționăm că în Republica Moldova, malul drept al Nistrului este asigurat cu gaze naturale până la sfârșitul lunii martie 2025. Acestea au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene.

Cu privire la malul stâng amintim că, de la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a decis să nu mai livreze gaze naturale în Republica Moldova care erau direcționate în regiunea transnistreană. Până la 1 ianuarie 2025, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Iar începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate.

Între timp, malul drept este asigurat cu energie electrică de pe piața internă dar și din importuri, în baza contractelor bilaterale și achizițiile de pe bursa română OPCOM. De la 1 ianuarie și până pe 20 ianuarie, compania Energocom a achiziționat 280 mii MWh de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la un preț mediu de 126,75 euro/MWh.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: