Andrei Mardari / NewsMaker

“Pregătiți-vă să întoarceți banii”. Avertizarea lui Nemerenco pentru șefii de la CNMUP

Ministrul Sănătății Ala Nemerenco susține că directoarea CNAMUP Natalia Catanoi și-ar fi depus cererea de demisie din proprie dorință pe 16 ianuarie, iar ea i-ar fi acceptat cererea și a dispus prin ordin demiterea. Totuși, Nemerenco avertizează că „procesul nu s-a încheiat aici, cu o cerere de demisie”.

Ala Nemerenco că comisia de anchetă își va continua activitatea, chiar dacă Natalia Catanoi a plecat din funcție.

„Procesul nu s-a încheiat aici, cu o cerere de demisie. Cetățenii care plătesc contribuția în sistemul de asigurări medicale au dreptul să cunoască unde și cum sunt utilizați banii lor și cum în această instituție activau/activează și acum în aparatul administrativ, și nu doar, în diferite funcții familii și clanuri întregi – de la mame, tați, la copii, bunici, gineri, cumnați, soți, soții, nepoți, etc. Mulți dintre ei nici nu se arătau la serviciu. Lucrau în alte instituții și cumulau la CNAMUP. În vară existau și consilieri în cancelarie. Consilieri ai consilierilor. Cu salarii grase. O direcție de relații externe, de parcă instituția e minister de externe. Una de comunicare. Alta de relații cu presa. Asta nu e să îngheți pe UAZ la solicitare… Toți cei care ați dus-o bine ani de zile, pregătiți-vă să întoarceți banii inapoi. Stat în stat acest CNAMUP. De fapt o căpușă”, a scris pe rețelele de socializare Ministra Sănătății.

De ce a fost suspendată directoarea CNAMUP?

Directoarea CNAMUP Natalia Catanoi a fost suspendată din funcție pe 13 ianuarie, prin ordinul semnat de ministrul Sănătății Ala Nemerenco. În document se menționează că acțiunile directorului „au condus la un management defectuos”. Urmare a acesteia, „s-a soldat cu decesul pacienților”. Totodată, în ordin se declară că pacienții și angajații instituției sunt nemulțumiți, la fel s-ar înregistra „o lipsă de viziuni strategice de dezvoltare și activitate” a instituției.

De asemenea, Nemerenco a remarcat că șefa CNAMUP a devenit, recent, membră a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). 

De cealaltă parte, Catanoi respinge acuzațiile și susține că decizia ministrului Sănătății ar fi politizată.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) are un personal de circa 6000 de persoane și un buget de peste un miliard de lei. CNAMUP mai are un vicedirector. Serghei Suman este responsabil de domeniul medical.

Ministerul Sănătății: Crasiuc nu este director interimar al CNAMUP

Iurie Crasiuc a fost numit în funcția de director adjunct al CNAMUP, responsabil de dezvoltare strategică, printr-un ordin semnat de ministrul Sănătății în data de 16 ianuarie. Cu trei zile mai devreme, directorul instituției Natalia Catanoi a fost suspendată din funcție, iar Ministerul Sănătății a inițiat o anchetă de serviciu pe numele acesteia.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății Elena Mudrîi a precizat că nu este adevărat faptul că Iurie Crasiuc a fost desemnat pentru a asigura interimatul funcției de director al CNAMUP.

„Interimatul este asigurat de vicedirectori, nu este singurul director al CNAMUP. Asigură interimatul vicedirectorii, nu este un director interimar”, a subliniat reprezentanta Ministerului Sănătății.

Într-o solicitare de informație pentru NM, reprezentanții CNAMUP au precizat: „În prezent, în cadrul IMSP CNAMUP activează 2 vicedirectori: vicedirector medical și vicedirector dezvoltare strategică. Asigurarea interimatului funcției de Director urmează să decidă Ministerul Sănătății”.

Cine este Iurie Crasiuc?

Din noiembrie 2018 până în 2022, Iurie Crasiuc a deținut funcția de direct al IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1 „Gheorghe Paladi”. În noiembrie 2022, Crasiuc a fost demis din funcția de director al Spitalului Clinic Municipal nr. 1, în urma unei inspecții financiare și a unei anchete de serviciu, care a arătat că instituția fusese gestionată prost din punct de vedere economico-financiar. Ordinul a fost semnat de viceprimarul Angela Cutasevici.

Potrivit CV-ului publicat pe pagina Spitalului „Gheorghe Paladi”, Iurie Crasiuc este absolvent al USMF, a efectuat un master în administrare publică și un master în managementul sănătății publice.

După terminarea facultății, face rezidențiatul în cadrul Spitalului Clinic Municipal Nr.1, apoi între 1983-1990 este medic terapeut în cadrul Spitalului de Circumscripție Cetireni Ungheni, medic-șef și șef de terapie la policlinica Ungheni. Între anii 1990 – 1999 este numit medic-șef adjunct al Spitalului Raional Ungheni. Apoi timp de 4 ani este director al Direcției Sănătate județul Ungheni.

Din Iunie 2003 până în septembrie 2003 ocupă funcția de șef al Direcției elaborarea cadrului legislativ și normativ din cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Între 2003 – 2015 este director, Stația AMU „Centru” – Centru de Asistență Medicală Prespitalicească. În 2015 a fost numit în funcția de director interimar al Serviciului de Asistență Medicină de Urgență Prespitalicească.

Din 2016, până să ajungă la Primăria Chișinău, este medic-șef în cadrul clinicii  „Euroclinic” SRL. Ulterior, din primăvara anului 2018 – până în noiembrie 2018 este Inspector superior controlul asupra executării hotărârilor în cadrul Direcției coordonarea activității executivului, Primăria Municipiului Chișinău.

Iurie Crasiuc a venit la cârma Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” în toamna anului 2018. El a fost numit în funcția de director interimare de către primarul interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu. Crasiuc a fost consilierul lui Codreanu pe probleme sociale și de sănătate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: