România mută forțe de apărare aeriene mai aproape de satele de lângă Dunăre, de cealaltă parte a țărmului Ucrainei, unde dronele rusești au atacat instalații de cereale și adaugă noi posturi militare de observație și patrule în zonă. Precizările au fost făcute pentru Reuters, scrie Europa Liberă România, de două surse militare de rang înalt.
Măsurile, împreună cu mobilizarea suplimentară a patru avioane de luptă F-16 ale SUA și extinderea zonei interzise zborurilor, sunt un semn al îngrijorării în creștere din România și de la nivelul alianței NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul alianței nord-atlantice.
În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, ucigând două persoane, declanșând pentru scurt timp alarma de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea aeriană ucraineană a fost cea responsabilă. Acum, România este cea care se află în centrul atenției.
La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, Moscova a început să țintească porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o încercare aparentă de a bloca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Izmail și Reni, ambele situate peste Dunăre de teritoriul românesc.
Incidente izolate de aterizare a unor piese de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri, sau chiar mai rău, între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au declarat cele două surse Reuters. Se menționează că acestea au dorit să își păstreze anonimatul, având în vedere natura sensibilă a problemelor de securitate.
Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, la doar câteva sute de metri de Izmail, iar locuitorii de pe o zonă mai extinsă primesc alerte pe telefoanele mobile atunci când drone rusești sunt detectate îndreptându-se în direcția lor.
Tudor Cernegă, primarul comunei Ceatalchioi, de care aparține satul Plauru, a declarat totuși că semnalul mobil slab din zonă limitează eficiența avertismentelor.
Ministerul Apărării din România a declarat vinerea trecută că aproximativ 100 de soldați americani și patru avioane de producție americană F-16 Fighting Falcon au ajuns la baza militară aeriană de la Borcea, la aproximativ 150 km sud de Izmail. De la jumătatea lunii septembrie, Ministerul a extins, de asemenea, o zonă de interdicție aeriană de-a lungul unei secțiuni a frontierei cu Ucraina – până la 30 km adâncime în interiorul României și până la o înălțime de 4.000 de metri – ca măsură de descurajare a dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc pentru a atinge ținte inamice.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg le-a declarat joi reporterilor, la Kiev, că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României, dar le-a descris drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.
Sursele Reuters din apărare au spus că nu au cunoscut niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute în care drone sau resturi de drone care au căzut în interiorul țării nu au inclus explozibili. Aceștia au descris, de asemenea, o schimbare în tacticile rusești care ar putea favoriza astfel de greșeli.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
