realitatea.md

Președinția a răspuns la scrisoarea Irinei Vlah, care a cerut inițierea unui referendum privind neutralitatea Moldovei 

Reprezentanții Președinției Republicii Moldova i-au răspuns fostului bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, care printr-o scrisoare i-a cerut Maiei Sandu inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. În replică, șeful de cabinet al președintei a declarat că „în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri” și că „nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției”. 

Adrian Băluțel a anunțat că reprezentanții instituției prezidențiale i-au răspuns fostului bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, în prezent președinta „Platformei Moldova”. Vlah i-a solicitat președintei să vină cu o inițiativă de organizare a unui referendum, privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare, cu următoarea întrebare: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la blocurile/alianțele/coalițiile/acordurile politico-militare privind operațiuni comune de apărare sau ofensive?”.

În replică, Băluțel a menționat: „Readucem aminte pentru toate vocile consacrate ale Kremlinului, care au fantezii despre referendumuri pentru neutralitate, că în Constituție, Articolul 11, este consfințită calitatea de stat neutru al Republicii Moldova:
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. Deci în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri, că nu facem parte și nu putem adera la blocuri militare, lucru respectat de toate instituțiile statului. Nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției. Exact asta i-am spus și în răspunsul la scrisoarea trimisă administrației prezidențiale de dna Vlah. Or, noi respectăm Constituția și prevederile sale. Noi ne dorim să păstrăm pacea, să nu fim implicați în conflicte, să trăim în siguranță și bună înțelegere și să avem o armată modernă care apără anume neutralitatea țării. Noi ne dorim să fim parte a familiei europene, pentru că Uniunea Europeană este cel mai durabil proiect de pace. Acesta este modelul pe care ne construim țara”.

***

Pe 24 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale.

Pe 10 ianuarie 2024, deși a criticat referendumul propus de președinta Maia Sandu, Irina Vlah a solicitat Parlamentului și șefei statului să mai includă o întrebare pentru cetățeni – privind neutralitatea țării. Vlah susținea atunci că referendumul trebuie să răspundă la „întrebările reale care preocupă cetățenii”.

În februarie, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah anunța că i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu, în care i-a cerut inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

promolex.md/foto simbol

Mai puține infracțiuni, dar mai grave: câți oameni au fost condamnați în Moldova în 2025 și pentru ce? ANALIZĂ

Deși criminalitatea este în scădere în Republica Moldova, ponderea infracțiunilor grave și deosebit de grave este în creștere, la fel ca și numărul sentințelor pronunțate de instanțe. NewsMaker explică cum au evoluat tendințele criminalității în Moldova în anul 2025.

Criminalitatea în scădere, sentințele în creștere

În ultimii ani, numărul infracțiunilor în Republica Moldova este în scădere. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 au fost înregistrate 23,1 mii de infracțiuni – cu 6% mai puține decât în 2024 și cu 14,9% mai puține decât în 2021. Rata criminalității a fost de 97 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, față de 103 în anul 2024.

În același timp, numărul persoanelor condamnate în prima instanță a crescut cu 8,4% față de 2024, ajungând la 11,8 mii. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, în 2025 în închisori se aflau 6,3 mii de persoane, dintre care 1,4 mii (22,4%) erau în arest preventiv sau aveau hotărâri nedefinitive, iar 4,9 mii (77,6%) – sentințe definitive. Din totalul deținuților, 5,3% erau femei, iar 94,7% – bărbați.

Mai multe detalii despre situația din sistemul judecătoresc al Moldovei pot fi găsite în rapoartele statistice ale Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești. Potrivit acestora, în 2025, judecătorii din prima instanță au pronunțat 11,3 mii de sentințe împotriva persoanelor fizice în cauze penale. Majoritatea covârșitoare a sentințelor sunt de condamnare (puțin peste 90%). În celelalte cazuri este vorba despre sentințe de achitare sau încetarea procesului judiciar. Dacă comparăm cu anii precedenți, în 2025 numărul total al sentințelor de toate tipurile a crescut cu 12,71%, iar în 2024 – cu 16,38%.

Cele mai frecvente infracțiuni în Moldova

În mod tradițional, instanțele pronunță cele mai multe sentințe pentru conducerea în stare de ebrietate (3,1 mii). La mare distanță, pe locul doi, se află sentințele pentru huliganism (1 mie), iar pe locul trei – pentru furt (1 mie). Urmează sentințele pentru violență în familie (711), pentru circulația ilegală a drogurilor și a substanțelor etnobotanice (562), precum și pentru falsificarea, deținerea sau comercializarea documentelor, ștampilelor sau formularelor false (409).

Potrivit datelor BNS, în 2025, 843 de persoane au avut de suferit în urma infracțiunilor înregistrate legate de violența în familie, iar ponderea femeilor în rândul victimelor a constituit 69,4%.

În domeniul economic, cele mai multe infracțiuni sunt legate de contrabandă – 63 de sentințe, dintre care 57 de condamnare. Neexecutarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, stabilite prin ordin de protecție, se încadrează în categoria infracțiunilor cu cea mai mare pondere a sentințelor de condamnare. În 2025, instanțele au pronunțat sentințe de condamnare pentru 179 de agresori domestici care au încălcat ordinele de protecție și au achitat doar un singur inculpat.

Pentru corupere activă, instanțele de primă instanță au condamnat 218 din 244 de inculpați, iar pentru corupere pasivă – 45 din 85. Sentințe de condamnare pentru trafic de influență au fost pronunțate în cazul a 110 din 122 de inculpați învinuiți în baza acestui articol.

Printre alte infracțiuni: traficul de persoane – 16 sentințe de condamnare, răpirea unei persoane – 31, lipsirea ilegală de libertate – 15, implicarea minorilor în activități infracționale – 11.

Datele BNS indică o creștere a numărului de infracțiuni grave și deosebit de grave în ultimii ani. Acestea reprezintă aproape un sfert din totalul infracțiunilor. Această tendință este confirmată și de datele privind sentințele pronunțate de instanțele de primă instanță. Dacă în 2025 numărul omorurilor intenționate a crescut nesemnificativ (cu 0,9%), atunci în 2024 acesta a crescut cu 24,72%. Numărul sentințelor pentru vătămări intenționate grave a crescut anul trecut cu 24,73%, iar pentru violuri – cu 23,88%.

Este important de menționat că creșterea numărului de sentințe în cauze penale nu este întotdeauna legată de creșterea numărului de infracțiuni. Între comiterea unei infracțiuni și pronunțarea unei sentințe pot trece ani și chiar decenii.

Problema criminalității este recunoscută și de Guvern. Din acest motiv, în 2025, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul Național de combatere a criminalității pentru anii 2026–2030. Accentul este pus de autorități pe identificarea și eliminarea rețelelor criminale cu risc ridicat. Pentru aceasta, Guvernul propune îmbunătățirea cooperării cu Europol și Frontex, precum și implementarea unor instrumente analitice moderne.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: