Politică

Președinția a răspuns la scrisoarea Irinei Vlah, care a cerut inițierea unui referendum privind neutralitatea Moldovei

Mihaela Conovali
| 25 februarie, 2024
10:35

Reprezentanții Președinției Republicii Moldova i-au răspuns fostului bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, care printr-o scrisoare i-a cerut Maiei Sandu inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare. În replică, șeful de cabinet al președintei a declarat că „în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri” și că „nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției”.

Adrian Băluțel a anunțat că reprezentanții instituției prezidențiale i-au răspuns fostului bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, în prezent președinta „Platformei Moldova”. Vlah i-a solicitat președintei să vină cu o inițiativă de organizare a unui referendum, privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare, cu următoarea întrebare: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la blocurile/alianțele/coalițiile/acordurile politico-militare privind operațiuni comune de apărare sau ofensive?”.

În replică, Băluțel a menționat: „Readucem aminte pentru toate vocile consacrate ale Kremlinului, care au fantezii despre referendumuri pentru neutralitate, că în Constituție, Articolul 11, este consfințită calitatea de stat neutru al Republicii Moldova:
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. Deci în legea supremă a țarii noastre scrie că suntem neutri, că nu facem parte și nu putem adera la blocuri militare, lucru respectat de toate instituțiile statului. Nu este și nici nu poate fi vorba despre vreo aderare la blocuri militare, pentru că asta contravine Constituției. Exact asta i-am spus și în răspunsul la scrisoarea trimisă administrației prezidențiale de dna Vlah. Or, noi respectăm Constituția și prevederile sale. Noi ne dorim să păstrăm pacea, să nu fim implicați în conflicte, să trăim în siguranță și bună înțelegere și să avem o armată modernă care apără anume neutralitatea țării. Noi ne dorim să fim parte a familiei europene, pentru că Uniunea Europeană este cel mai durabil proiect de pace. Acesta este modelul pe care ne construim țara”.

***

Pe 24 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale.

Pe 10 ianuarie 2024, deși a criticat referendumul propus de președinta Maia Sandu, Irina Vlah a solicitat Parlamentului și șefei statului să mai includă o întrebare pentru cetățeni – privind neutralitatea țării. Vlah susținea atunci că referendumul trebuie să răspundă la „întrebările reale care preocupă cetățenii”.

În februarie, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah anunța că i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu, în care i-a cerut inițierea unui referendum privind inviolabilitatea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și neadmiterea participării țării noastre la blocurile militare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

„Platforma Moldova”, Adrian Băluțel, cabinet, gagauzia, irina vlah, Maia Sandu, neutralitate, președinție, referendum, top, UE

Știri similare

Viață

Ambasada R. Moldova în Franța avertizează: tot mai mulți străini primesc refuz la intrare. Recomandări pentru moldoveni

Gagauzia

Găgăuzia insistă să-și organizeze singură alegerile: proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat în Parlament

Justiție

Sechestrul de peste 1 miliard de lei pe bunurile lui Plahotniuc: când și cum va fi recuperat prejudiciul

Mihaela Conovali
| 23 aprilie, 2026
16:34

Sechestrul de peste 1 miliard de lei aplicat pe bunurile lui Vladimir Plahotniuc a fost menținut pentru recuperarea prejudiciului adus statului, iar valorificarea acestora va fi posibilă doar după o decizie definitivă a instanței. Executarea se va face pe toate căile prevăzute de lege, inclusiv prin vinderea bunurilor aflate sub sechestru. Precizările au fost făcute pe 23 aprilie de procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, în timpul unei conferințe de presă.

În timpul conferinței de presă, Dumbravan a spus că sechestrul pe bunurile lui Plahotniuc a fost menținut pentru a recupera prejudiciul adus statului.

Întrebat cum anume va fi recuperat acest prejudiciu, șeful Procuraturii Anticorupție a declarat: „Pentru a purcede la executarea acțiunii civile, urmează să avem o decizie definitivă în acest sens, cel puțin a Curții de Apel, care, în cazul în care va menține acțiunea civilă în cuantumul încasat, va fi purces la încasarea acestuia pe toate căile posibile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv prin realizarea acestor bunuri care se află sub sechestru. Sunt anumite proceduri prevăzute de lege, inclusiv ce țin de alte organe competente în acest sens”.

În ceea ce privește sentința pronunțată pe 22 aprilie în privința lui Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”, Dumbravan a calificat-o drept „de mijloc”. Totodată, el a spus că este prematur la acest moment să comunice dacă Procuratura Anticorupție o va contesta, dat fiind faptul că sentința are mai mult de 500 de file și urmează a fi analizată, după care se va decide.

***

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, pe 22 aprilie 2026, în dosarul „Frauda bancară”. Plahotniuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța a dispus încasarea din contul lui Plahotniuc, în favoarea Ministerului Finanțelor, a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în sumă de aproximativ 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. De asemenea, acesta trebuie să achite circa 1,68 milioane de euro și 18,77 milioane de dolari cu titlu de dobândă, precum și cheltuielile judiciare, inclusiv costul procedurii de extrădare, în sumă de aproape 97 de mii de lei.

În același timp, instanța a menținut sechestrul asupra bunurilor care aparțin lui Plahotniuc, evaluate la peste 1,1 miliarde de lei (1 105 866 900 MDL). Printre acestea se numără terenuri pentru construcții, încăperi locative și nelocative, capitalul social a unor companii, construcții de cultură și agrement, mijloace bănești, cât și bunuri aflate peste hotare.

Potrivit sentinței, Plahotniuc urmează să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de tip închis. Până la rămânerea definitivă a sentinței, acesta rămâne în arest preventiv.

Apărarea a anunțat deja că va contesta sentința la Curtea de Apel. De cealaltă parte, procurorul de caz a declarat că urmează să analizeze decizia și să decidă dacă o va contesta.