cdn.hswstatic.com

Prețul energiei electrice la bursa din România a crescut de patru ori. Precizările Energocom

În contextul caniculei, în ultimele zile, consumul de energie electrică din Republica Moldova a crescut în orele de vârf, iar compania de stat Energocom a cumpărat surplusul necesar de pe bursa OPCOM din România. Pe parcursul lunii iulie, prețurile la energia electrică pe bursa românească au crescut de patru ori, de la 200 la 800 MWh, astfel că achizițiile au fost făcute la prețuri mai mari decât de obicei. Majorarea prețurilor se datorează faptului că și România se confruntă cu o creștere a cererii la energia electrică – surplusul fiind cumpărat din alte țări – și „prețuri record”. Totuși, costul cantităților de energie electrică cumpărată de Energocom de pe bursa OPCOM are o pondere „redusă” asupra prețului final fiindcă acoperă doar 5-8% din necesarul malului drept al Nistrului și este vorba despre prețuri pentru anumite intervaluri de oră. Precizările au fost făcute Energocom într-un comunicat din 16 iulie. 

Potrivit Energocom, temperaturile caniculare din ultimele zile au dus la o cerere sporită de energie electrică pe piața internă, fenomen vizibil în orele de vârf, 20:00 – 21:00, și de noapte, când sunt conectate aparatele de aer condiționat pentru a răci încăperile.

Cum în Republica Moldova nu există o bursă de energie electrică funcțională, Energocom achiziționează surplusul necesar de pe bursa română OPCOM, țară în care compania are licențe de trading în energia electrică și gaze naturale. Doar că și în România se atestă o cerere în creștere de electricitate și prețuri-record. La acele ore „soarele pleacă la culcare”, respectiv nu putem miza pe energia fotovoltaică. Din cauza valului de căldură nu există producție de energie eoliană peste Prut, iar cea generată de hidrocentrale este sub nivelul normal datorat unui debit de apă mai redus. Respectiv, România importă energie din țările vecine cu care este cuplată”, a comunicat Energocom.

Electricitatea achiziționată de Energocom de pe OPCOM pentru orele de vârf, 20:00 – 21:00, unde e consumul cel mai mare, a crescut de la începutul lunii iulie până astăzi, 16 iulie, de patru ori: de la circa 200 de euro/ MWh la aproximativ 800 de euro/ MWh.

Totuși, tendințele de pe bursa română au o pondere redusă în prețul final, energia achiziționată de pe OPCOM acoperind necesarul malului drept al Republicii Moldova în proporție de 5-8%, și ne referim la prețuri pentru anumite intervaluri de oră. În context trebuie să menționăm și că recent Energocom a cumpărat de pe aceeași bursă din România energie la prețuri 0 euro/ MWh sau la prețuri cu minus, când s-a atestat un exces de electricitate din surse regenerabile”, a menționat compania de stat.

Energocom a precizat că la oscilațiile de pe bursa OPCOM se adaugă și costuri majorate pentru rezervarea capacităților. Odată cu sincronizarea sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova la cel european, în martie 2022, pentru a face import de energie din UE orice operator urmează să rezerve o anumită capacitate ce va fi transportată, iar acest lucru se face în urma unor licitații, conform practicilor europene.

Totodată, Energocom a precizat că din cauza bombardării sistemului electroenergetic ucrainean de către armata rusă, în perioada sfârșitul lunii aprilie – luna mai 2024, există o cerere mare din partea companiilor din țara vecină de a face importuri de energie din România seara și noaptea, inclusiv pe singura interconexiune funcțională între România și Republica Moldova, Isaccea-Vulcănești, oferind uneori prețuri speculative. Conform Energocom, dacă în perioada 24 – 30 aprilie prețul pentru rezevarea capacității între orele 17:00 – 22:00 era de 1 eurocent/ MWh, atunci la 11 mai a ajuns la 60 euro/ MWh, ca să crească pe 7 – 8 iunie la 100 de euro/MWh, iar la 9 iulie să atingă 200 de euro/MWh. Aceste costuri sunt numai pentru asigurarea transportării.

Vinerea trecută, operatorul sistemului de transport al Republicii Moldova, Moldelectrica, pentru a proteja piața internă, a suspendat transferul de energie din Moldova în Ucraina. Unul din rolurile SA Energocom este să asigure securitatea energetică a țării, motiv pentru care am demarat negocieri directe cu producători de energie electrică din România, pentru a achiziționa energie sigură și la prețuri competitive, în contextul în care în România prețurile la energie rămân plafonate”, a declarat Energocom.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: