Justiție

Procesul Evgheniei Guțul, tergiversat? Avocații cer verificarea constituționalității acuzației

Alexandr Nugmanov, Ana-Maria Dolghii
| 3 iunie, 2025
17:52

Avocații bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan, au solicitat trimiterea unei sesizări la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității articolului penal în baza căruia sunt judecate cele două inculpate. O solicitare în acest sens a fost înaintată instanței la ședința de judecată din 3 iunie.

Este vorba despre punctul 5 al articolului 181² din Codul Penal, conform căruia acceptarea conștientă de către un partid politic sau un concurent electoral a finanțării din partea unui grup infracțional organizat sau a unei organizații criminale se pedepsește cu amendă de la 850 la 1 350 de unități convenționale (42 500–67 500 de lei) sau cu închisoare de la 1 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe o perioadă de la 2 la 5 ani.

Avocatul Sergiu Moraru a motivat această cerere prin faptul că articolul menționat din Codul Penal nu prevede o sumă minimă pe care trebuie să o primească o persoană de la un grup infracțional organizat pentru ca aceasta să poată fi acuzată în baza acestui articol. „Rezultă că, chiar și în cazul primirii a doar 20 de lei, această lege poate fi aplicată”, a spus el.

Esența cererii avocaților constă în faptul că lipsa unui prag minim al sumei face aplicarea acestui articol din lege neclară. Aceasta, în opinia avocaților, poate constitui temei pentru declararea articolului ca fiind neconstituțional.

La rândul său, procurorul Cristina Gladcov a declarat că cererea avocaților ar trebui respinsă, întrucât Curtea Constituțională a examinat deja o solicitare similară și a emis o decizie în februarie anul acesta, declarând articolul constituțional. Potrivit ei, Înalta Curte a precizat clar că norma poate fi flexibilă, iar instanța are dreptul să stabilească singură limitele aplicării acesteia.

Avocații au cerut, de asemenea, efectuarea unei expertize a calculelor pe baza cărora procurorii au stabilit suma incriminată inculpatelor. Ei indică faptul că, pe parcursul procesului, apărătorii au descoperit în repetate rânduri erori și inexactități în calculele acuzării, care în unele cazuri ar fi putut ajunge până la 600 000 de lei.

Și în acest caz, procurorul a calificat solicitarea avocaților drept „neîntemeiată”. Mai mult, ea a transmis avocaților și instanței calculele corectate și a menționat că legislația permite acuzării să modifice sumele incriminate sau calculele, atâta timp cât acest lucru nu agravează învinuirea.

Instanța a acceptat cererile pentru examinare și va anunța decizia sa în cadrul următoarei ședințe, programată pentru 6 iunie.

Precizăm că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Evghenia Guțul, proces de judecată, top

Știri similare

Viață

O mamă și fiica sa de 7 ani, lovite de o mașină în Chișinău, pe trecerea de pietoni. Șoferul a fost reținut

Viață

„Să nu-i uităm pe cei pentru care aceste zile sunt mai grele”. Mesajul Maiei Sandu cu ocazia Paștelui

Politică

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Mihaela Conovali
| 11 aprilie, 2026
18:49

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.