Imagine simbol

Procuratura – 3,5 milioane, Șor – 5,5 milioane. Banii din „kulioace” destinați protestatarilor, numărați diferit

Deputatul fugar, cercetat penal în Republica Moldova pentru spălare de bani, susține că organele de drept ar fi ridicat, în urma perchezițiilor efectuate pe 20 octombrie, 5,5 milioane de lei și nu 3,5, așa cum a anunțat acum o zi Procuratura Anticorupție (PA). Într-o adresare făcută publică pe 21 octombrie pe Facebook, liderul Partidului „ȘOR” recunoaște că banii erau destinați protestatarilor care ies în stradă, la îndemnul său, deja a cincea săptămână la rând. Contactată de NM, reprezentanta Partidului „ȘOR” Alina Șargu a precizat că nu poate să ne ofere detalii suplimentare cu privire la declarația lui Ilan Șor”. NM a solicitat un comentariu și de la PA, însă până la publicarea știrii nu am primit un răspuns la întrebările formulate.

„Hoții și bandiții cu epoleți au furat 5,5 milioane de lei de la cetățenii care luptă pentru un trai decent și un viitor mai bun.  Sunt banii pentru transport și hrană pe care i-am transmis cetățenilor Republicii Moldova, care vor să protesteze. (…) Ce fapte ilegale am comis? De ce au fost luați banii care aparțin cetățenilor? Am anunțat din start că îi voi ajuta să ajungă la proteste”, a scris Șor pe pagina sa.

Parlamentarul, „certat cu legea” în Republica Moldova, face apel la organele de drept să elibereze cei 24 de activiști ai Partidului „ȘOR”, reținuți pe 20 octombrie în dosarul finanțării ilegale a protestelor organizate de formațiunea politică în centrul capitalei.

„Vă atenționez, dacă timp de 72 de ore liderii Partidului „ȘOR” nu vor fi eliberați, vom veni la casele și birourile voastre, acolo unde vă odihniți și veți avea coșmaruri nu în somn, ci în realitate”, a conchis Ilan Șor, într-o nouă adresare video.

Amintim că oamenii legii au descins, pe 20 octombrie, în peste 55 de locații, în dosarul finanțării ilegale a protestelor organizate de formațiunea politică. Urmare a acțiunii, 24 de membri și lideri ai formațiunii politice au fost reținuți pentru 72 de ore. Într-o conferință de presă susținută, șefa PA, Veronica Dragalin, a declarat că urmare a perchezițiilor desfășurate, oamenii legii au ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei. Potrivit ei, au fost ridicate aproximativ 20 pungi negre cu același emblemă – „Hugo Boss”. Pungile aveau o etichetă albă lipită pe ele cu cuvinte scrise de mână, care sunt nume de raioane. Potrivit PA, sumele ridicate erau atât în lei moldovenești, cât și dolari.

Menționăm că anterior, deputatul Ilan Șor, cercetat penal și dat în urmărire internațională, a recunoscut că protestatarii care stau în corturi în centrul capitalei primesc bani din partea sa. Reacția a venit după ce Procuratura Anticorupție a confirmat pentru TVR Moldova că sursele de finanțare a protestului sunt cercetate în cadrul dosarului penal deschis pe baza suspiciunilor că Partidul „ȘOR” ar lua bani de la o grupare infracțională. Fiecare manifestant ar primi între 400 de lei şi 100 de dolari pe zi.

Anterior, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că protestele organizate de Partidul „ȘOR” în fața Parlamentului şi a Președinției ar fi finanțate din bani furați. „Organele de drept trebuie să identifice prompt sursele de finanțare ilegală a celor care plătesc pentru participarea la proteste și să pedepsească aspru orice tentativă de agresiune, provocare sau destabilizare”, a declarat șefa statului. Poziția a fost exprimată, inclusiv, de purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, care a declarat anterior pentru NM că partidul de guvernământ va cere organelor de drept să investigheze proveniența banilor.

Precizăm că în ultima perioadă, susținătorii Partidului „ȘOR” desfășoară mai multe proteste în fața Parlamentului și a Președinției. Manifestanții scandează lozinci împotriva președintei Maia Sandu și a Guvernului Gavrilița, cerând demisia conducerii de vârf a țării și declararea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate. Pe 18 septembrie, fruntașii formațiunii politice au anunțat crearea „Orășelului schimbării” și proteste non-stop, până când guvernarea nu va lua act de revendicările înaintate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Găgăuzia marchează Ziua comemorării victimelor foametei. Data comemorativă, discutată intens pe rețelele de socializare

Găgăuzia marchează astăzi, 19 octombrie, Ziua comemorării victimelor foametei din anii 1946-1947, care a afectat populația din sudul Moldovei. Cu această ocazie, ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase și jurnalista Nata Cebotari au transmis mesaje în care au reamintit despre opoziția – inclusiv din partea autorităților locale – față de proiectul privind instituirea acestei date, care a fost etichetat ca fiind îndreptat împotriva Rusiei.

Tănase a amintit că Ziua comemorării victimelor foametei a fost instituită în Găgăuzia abia în anul 2019 și le-a nominalizat pe autoarele inițiativei — deputatele Adunării Populare de la Comrat Ecaterina Jekova și Elena Karamit.

Propunerea (…) s-a lovit încă de la început de o rezistență puternică. Au protestat atât cetățenii obișnuiți, cât și deputații Adunării Populare — toți cei pentru care trecutul sovietic nu este o tragedie, ci o sursă de nostalgie. Cei care susțineau adoptarea acestei inițiative au fost acuzați că încearcă să „discrediteze URSS-ul”. Proiectul a fost numit „o provocare politică”, deși nu avea nicio legătură cu geopolitica. Autorii au încercat ani la rând să convingă opinia publică locală că nu este vorba despre politică, ci despre demnitatea umană. (…) Scopul era moral și just — de a comemora în mod oficial zecile de mii de oameni care au murit în anii stalinismului”, a menționat el.

Jurnalista Nata Cebotari din Ceadîr-Lunga a transmis, de asemenea, un mesaj despre Ziua comemorării victimelor foametei în Găgăuzia, în care a făcut referire la opoziția autorităților locale conduse de Irina Vlah, bașcană a autonomiei în perioada 2015-2023, făță de instituirea acestei zile comemorative. „Nu au vrut să aprobe Ziua comemorării victimelor foametei în Găgăuzia pentru a… nu jigni „Rusia prietenă”, succesoarea țării care a organizat foametea artificială, ce a ucis în unele sate găgăuze între 30% și 50% din populație”, a scris aceasta pe Facebook.

La rândul său, Roman Tiutin, deputat socialist al Adunării Populare, s-a arătat indignat că primarul de Vulcănești a trimis, recent, o delegație la o conferință dedicată Holodomorului. El susține că „astfel de evenimente sunt folosite pentru a pune responsabilitatea pentru tragediile anilor 1946–1947 pe seama Rusiei”. „Încercările de astăzi de a rescrie istoria și de a acuza Rusia de „Holodomor” reprezintă o cale periculoasă, care duce la ură, dezbinare și la repetarea greșelilor ce au dus deja la războiul din Ucraina”, a spus el.

Pe site-urile oficiale ale Adunării Populare și ale Comitetului Executiv al Găgăuziei nu există nicio mențiune despre Ziua comemorării victimelor foametei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: