Procurorul general interimar va fi audiat repetat de Comisia Vetting, la o lună după audierile care au stârnit „îngrijorări”

Procurorul general interimar Alexandru Machidon va fi audiat din nou de Comisia Vetting pe 13 ianuarie, la ora 16:00. Audierea se va desfășura cu ușile închise, la Institutul Național al Justiției. Până la finalizarea evaluării externe, numirea sa în funcția de procuror general este suspendată temporar, deși a câștigat concursul în august 2025.

Alexandru Machidon a fost audiat anterior pe 10 decembrie 2025. Potrivit Comisiei Vetting, în urma primei audieri au fost identificate aspecte care au necesitat clarificări suplimentare din partea procurorului, motiv pentru care a fost decisă organizarea unei noi audieri.

„La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, precizează Comisia de evaluare a procurorilor.

Reamintim că, la audierea din 10 decembrie, membrii Comisia de Vetting și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu achiziția, în 2018, a unui apartament de 65 de metri pătrați, cumpărat de procurorul general interimar Alexandru Machidon pentru suma de 34.000 de euro. Membrii Comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie procurată cu aproximativ 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și dacă au existat legături între el și proprietara imobilului. Machidon a explicat că prețul redus ar fi fost determinat de problemele tehnice ale blocului, amplasarea într-o zonă dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare. Acesta a respins orice suspiciuni și a declarat că nu a oferit bunuri sau beneficii proprietarei.

Funcția de șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai 2025, după ce Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Concursul organizat ulterior de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost câștigat de Alexandru Machidon, care a fost numit procuror general interimar prin decret prezidențial.

Potrivit legislației, Machidon își poate exercita mandatul deplin de procuror general doar după promovarea evaluării externe. După finalizarea Vettingului, raportul Comisiei este transmis CSP, care decide validarea sau invalidarea rezultatului, în funcție de respectarea criteriilor de integritate etică și financiară.

Dacă va promova evaluarea, președinta Republicii Moldova urmează să-l numească în funcție prin decret. Legea îi permite șefei statului să respingă o singură dată candidatura procurorului general, însă, în cazul în care CSP insistă asupra aceluiași candidat, decretul de numire devine obligatoriu.

În cazul nepromovării Vettingului, raportul Comisiei este transmis CSP, care poate decide încetarea mandatului și aplica interdicții prevăzute de lege, inclusiv pentru ocuparea funcțiilor de demnitate publică, pe o perioadă de 5–7 ani. De asemenea, în acest caz, poate fi organizat un nou concurs pentru funcția de procuror general.

Mai multe despre Vettingul procurorilor și judecătorilor, NewsMaker a scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Monde

Time: numărul morților în timpul protestelor din Iran a depășit 200 de persoane

Cel puțin 217 participanți la protestele în masă din capitala Iranului, Teheran, ar fi decedat în urma confruntărilor cu forțele de securitate ale statului. Informația a fost raportată de un medic local pentru publicația Time, sub protecția anonimatului.

Potrivit interlocutorului Time, moartea a 217 protestatari a fost înregistrată în șase spitale din capitala Iranului. Majoritatea au decedat în urma rănilor provocate de gloanțe. Pe 9 ianuarie, autoritățile au scos din spitale trupurile celor uciși.

Jurnaliștii de The Times menționează că nu au putut verifica independent aceste date.

Organizația iraniană pentru drepturile omului HRANA a informat că, până la 9 ianuarie, au fost documentate 65 de decese, printre care 50 de protestatari și 15 membri ai forțelor de securitate. Iar grupul pentru drepturile omului Hengaw a comunicat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.

Amintim că Iran este cuprins de un val de proteste masive începând din 28 decembrie 2025, inițial declanșat de nemulțumiri legate de situația economică, inclusiv inflația ridicată și devalorizarea monedei naționale. Ulterior, protestele s-au extins și au inclus cereri privind înlăturarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și a sistemului de conducere al republicii islamice. În această săptămână, manifestațiile s-au intensificat după ce fiul ultimului șah al Iranului și lider al opoziției în exil, Reza Pahlavi, a făcut apel la acțiuni de stradă și mobilizare. În contextul intensificării demonstrațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul, într-o încercare de a limita coordonarea protestelor și accesul la informații.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: