cna.md

Profilul infractorului, acuzat de corupție în Moldova. CNA: bărbatul are până la 50 de ani, femeia – între 30 şi 59 de ani 

Centrul Național Anticorupție (CNA) a elaborat un studiu privind profilul infractorului acuzat de fapte de corupție în anul 2021. Documentul reprezintă o analiză a circa 140 de sentințe în privința a 180 de inculpați, pronunțate de instanțele judecătorești pe cauzele de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență, luare de mită, precum şi primirea de remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației, în 2021.

CNA spune că la baza structurării portretului persoanei acuzate pentru fapte de corupție, au stat următoarele criterii: vârsta, sexul, studiile, locul de muncă, tipul funcției, antecedentele, dar și valoarea mitei oferite sau pretinse.

Reieșind din aspectele analizate, aproape 86% dintre subiecții actelor de corupere pasivă, corupere activă şi trafic de influență sunt bărbați, pe când femeile acuzate de corupție reprezintă 14%.

În cazurile de trafic de influență, care reprezintă 60 la sută din sentințele analizate, ponderea în funcție de gen rămâne aceeași, iar în cazurile de corupere pasivă, cota femeilor inculpate este egală cu cea a bărbaților. Situația se schimbă în cazurile de corupere activă, care reprezintă 27% din totalul sentințelor analizate, unde doar 10 % din inculpați sunt femei, iar restul 90 % sunt bărbați.

În general, bărbatul implicat în infracțiuni de corupție are până la 50 de ani, deține studii superioare și este la prima abatere de ordin penal. De regulă, acesta activează în sectorul privat sau nu este angajat în câmpul muncii, este orientat să comită actele de corupție în stradă, în localuri publice sau sediile autorităților publice, este precaut la momentul săvârșirii infracțiunii, iar interesul criminal se manifestă în domeniile servicii publice, justiție, securitatea circulației rutiere, frontieră de stat, vamă, învățământ şi ordine publică. Totodată, bărbatul corupt este predispus să-și recunoască vina imputată.

Potrivit studiului, profilul femeii corupte este caracterizat de vârsta cuprinsă între 30 şi 59 de ani și studii superioare. Aceasta activează în sectorul public, este la prima abatere de ordin penal și nu este dispusă să-și admită vinovăția în săvârșirea actelor de corupție. În același timp, valoarea medie a mitei oferite şi primite de către femei (14 044 de lei) este mai mică decât mita oferită și acceptată de bărbați (21 340 de lei).

Referitor la valoarea mitei pentru fiecare tip de infracțiune de corupție în parte, autorii studiului au stabilit că cea mai mare mită a fost oferită în cazurile de trafic de influență, manifestate preponderent în domeniul justiției.

Tot în justiție, se înregistrează 7 din 10 cazuri cu cea mai mare mită (cuprinsă între 98 300 și 417 402 lei), media acesteia constituind circa 169 000 de lei. Pe de altă parte, în cazurile de corupere pasivă, valoarea medie a mitei este de 14 242 de lei, poate ajunge până la 200 000 de lei și a fost cerută în mare parte de funcționari din sistemul de ordine publică, învățământ și medicină.

Mai multe detalii privind profilul subiecților acuzați de corupție, puteți găsi aici.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: