Inițiativa președintei Maia Sandu de a extinde procesul de vetting și asupra avocaților a stârnit o reacție dură din partea comunității juridice. Șefa statului și-a explicat propunerea prin „abuzurile” pe care le-ar fi comis unii avocați. Uniunea Avocaților consideră această idee drept un atentat la independența profesiei și o formă de presiune politică. NewsMaker explică ce nu este în regulă cu vettingul avocaților.
Ce a propus Maia Sandu
Președinta Maia Sandu și-a exprimat opinia, într-un interviu pentru „Realitatea”, despre necesitatea extinderii procedurii de evaluare externă a eticii profesionale și a integrității (vetting) și asupra avocaților. Ea a argumentat că, la fel ca și alți participanți ai sistemului de justiție, avocații trebuie să fie „oameni cinstiți și să poată demonstra sursele veniturilor lor”.
Șefa statului a menționat „abuzurile” comise de-a lungul timpului cu participarea unor avocați, dar nu a explicat concret cum ar trebui aplicat vettingul în cazul lor. Totodată, Sandu a recunoscut că nu este „un mare specialist” în această problemă și a precizat că intenționează să discute „reforma avocaturii” împreună cu experții din domeniu.
Vettingul judecătorilor și procurorilor, reamintim, este un proces complex, în cadrul căruia experți locali și internaționali, reuniți în comisii speciale, verifică veniturile, cheltuielile, declarațiile de avere și alte aspecte ce țin de activitatea profesională a acestora. Procesul a fost pregătit și coordonat timp îndelungat împreună cu partenerii externi ai Republicii Moldova.
Cum ar putea fi integrată în acest sistem și verificarea avocaților nu este, deocamdată, clar. Până la momentul publicării acestui material, administrația prezidențială nu a oferit un comentariu la solicitarea NM. Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.
De ce s-au revoltat avocații
Comunitatea avocaților a reacționat extrem de negativ la inițiativa președintei. Uniunea Avocaților, ca organ care garantează independența profesiei, a venit cu o declarație oficială, în care și-a exprimat îngrijorarea față de această inițiativă.
În special, Uniunea a atras atenția că avocatura, conform legii, este o profesie independentă și autonomă, iar evaluarea externă a avocaților nu este prevăzută de niciun act legislativ în vigoare. Trebuie de menționat că legislația moldovenească nu a prevăzut nici vettingul judecătorilor și procurorilor, însă Parlamentul, în anul 2021, a adoptat legi care permit acum o astfel de verificare.
Uniunea Avocaților, printre altele, a cerut administrației președintei să prezinte dovezi concrete ale acuzațiilor exprimate de Sandu privind „abuzurile avocaților”. Uniunea a solicitat, de asemenea, listele avocaților care se presupune că ar face parte din grupări criminale sau informații despre cauze în care ar fi fost exercitată o influență ilegală asupra deciziilor judiciare. Uniunea a menționat că, până în prezent, administrația prezidențială nu a furnizat nicio informație factuală.
În plus, avocații au amintit că Moldova a semnat convenții internaționale, în special Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat. Aceste documente garantează autonomia profesiei și obligă statul să prevină orice imixtiune politică în activitatea acesteia.
De ce vettingul judecătorilor și procurorilor este posibil, dar al avocaților – nu?
Avocatul organizației care luptă pentru drepturile omului Promo-LEX, Vadim Vieru, consideră că „vettingul nu este destinat reprezentanților profesiilor libere”. El a amintit că „vettingul este o procedură excepțională, inventată pentru curățarea sistemului statui de reprezentanții puterii judiciare care nu corespund eticii financiare și profesionale — judecători și procurori”.
„Anume ei iau decizii în numele statului, anume ei au puterea de constrângere. Avocatul nu este funcționar public. Avocatul este o profesie liberă. Noi nu luăm decizii în numele statului, dimpotrivă, rolul nostru constituțional este să apărăm cetățeanul de abuzurile statului”, a declarat apărătorul drepturilor omului.
Vieru a mai adăugat: „Dacă tot urmăm această logică — de ce doar avocații? Oare printre notari, executori judecătorești sau administratorii autorizați nu există corupție? Desigur că există. Țintirea selectivă doar a avocaților arată că scopul aici nu este „curățarea”, ci controlul”.
În plus, Vieru consideră că „independența avocatului nu este un moft și nici un drept privilegiat, ci o garanție fundamentală pentru client că va fi apărat cinstit. „Sub pretextul frumos al „luptei cu corupția”, acest vetting (care inevitabil va fi controlat de o comisie numită politic) se va transforma într-o armă ideală pentru eliminarea oricărui avocat incomod”, consideră avocatul Promo-LEX.
În același timp, fosta deputată și fostă membră a partidului de guvernământ PAS, Olesea Stamate, consideră că președinta, cel mai probabil, nu a avut în vedere că avocații trebuie să treacă aceeași verificare pe care o trec acum judecătorii și procurorii. Stamate a presupus că președinta „s-a exprimat nereușit” și „nu asta a avut în vedere”.
Ea și-a explicat opinia prin faptul că vettingul avocaților este „un nonsens”, deoarece exprimă o neîncredere fundamentală în rezultatele principalei reforme a justiției — vettingul judecătorilor și procurorilor. „Întregul sens al curățării sistemului judecătoresc constă în crearea unui mecanism care să poată investiga și pedepsi eficient corupția în toate celelalte sectoare, inclusiv în avocatură. A propune un vetting separat pentru avocați înseamnă a recunoaște eșecul reformei principale chiar înainte de finalizarea ei”, a menționat Stamate.
Cel mai probabil, consideră Stamate, președinta a pregătit în acest mod terenul pentru revenirea la proiectul de lege privind modificările la legea „Cu privire la avocatură”, pe care Sandu a refuzat să îl semneze după ce comunitatea avocaților a anunțat grevă.
„Legea avocaturii”: ce modificări au fost propuse?
Parlamentul legislaturii precedente a adoptat, în luna iulie a acestui an, modificări la legea care reglementează activitatea avocaților. Aceste schimbări au stârnit nemulțumiri puternice în rândul avocaților și al apărătorilor drepturilor omului, care consideră că noile prevederi subminează independența profesiei și sporesc influența statului asupra activității avocaturii.
Esența modificărilor constă în două prevederi principale. În primul rând, în componența organelor-cheie de autoadministrare a avocaturii — Comisia de Licențiere, Comisia Disciplinară și Comisia de Apel, conform modificărilor, trebuie să fie incluși reprezentanți desemnați de Ministerul Justiției. Acești reprezentanți, după cum prevedea proiectul, vor veni din mediul academic sau din societatea civilă; ei trebuie să dețină calificare juridică și o reputație ireproșabilă. Oficial, necesitatea acestei măsuri a fost explicată prin nevoia de a spori transparența și imparțialitatea activității comisiilor. Totuși, avocații au văzut în aceasta o imixtiune a puterii executive în autoadministrarea profesională, întrucât anume aceste comisii decid cine primește licența de avocat și cine este sancționat pentru abateri disciplinare.
În al doilea rând, modificările introduc o interdicție de trei ani pentru realegerea în comisii a avocaților care anterior au ocupat funcții în cadrul acestora. Modificările au fost explicate prin necesitatea rotației cadrelor și prevenirea formării grupurilor permanente de influență. Mulți juriști consideră, însă, că o astfel de limitare nu este necesară, deoarece procedura de alegere și termenele de mandat ale membrilor comisiilor sunt deja reglementate prin statutul Uniunii Avocaților.
După adoptarea de către Parlament a acestor modificări, Uniunea Avocaților a anunțat o grevă generală: de pe 15 până pe 25 iulie, avocații au suspendat acordarea asistenței juridice și nici nu au participat la ședințele de judecată. Pe 29 iulie, Sandu a întors în Parlament, pentru reexaminare, modificările adoptate. Într-un interviu pentru NewsMaker din 30 iulie, președinta a spus că autoritățile vor să propună o lege mai serioasă decât cea pe care a trimis-o spre reexaminare.
„Este nevoie de timp și de consultări, dar vreau să ne propunem să facem o lege sau să modificăm legea mult mai serios decât s-a încercat de această dată. Da, într-un proces mai serios de consultări. Am menționat că și avocatura trebuie să fie parte din reformă. Am menționat îngrijorări care țin de corupție, sunt avocați care nu doar apără hoții și evident e legal să aperi partea celor acuzați, dar din păcate sunt avocați care deja au devenit parte a acestor grupări criminale și asta nu este ok. Da, mai multe instituții trebuie să fie preocupate de această problemă, inclusiv instituția care reprezintă toți avocații trebuie să aibă această sarcină și preocupare ca imaginea, integritatea, corectitudinea în profesia avocaturii să fie respectate”, a declarat președinta.
Probleme printre avocați există, dar vettingul nu este soluția
Printre avocați, trebuie menționat, într-adevăr există persoane care contribuie la corupția din sistemul judiciar. De exemplu, chiar recent, pe 22 octombrie, judecătoria sectorului Buiucani din capitală a recunoscut un avocat vinovat în două episoade de obținere a foloaselor din influență. El ar fi primit de la clienți mii de euro, afirmând că poate influența procurorii și judecătorii în dosare legate de conducerea în stare de ebrietate și de evitarea executării pedepsei cu închisoarea. Instanța l-a condamnat la închisoare cu executare și l-a lipsit de dreptul de a exercita activitatea de avocat pentru o perioadă de cinci ani.
Cu câteva luni mai devreme, Centrul Național Anticorupție a descoperit o schemă de corupție în care erau implicați un avocat, doi intermediari și un procuror din raionul Edineț. Grupul, potrivit versiunii anchetei, a primit aproximativ 500 de mii de lei pentru exercitarea influenței asupra procurorului în scopul încetării urmăririi penale într-un dosar privind migrația ilegală.
Vorbind despre corupția printre avocați, Vadim Vieru a menționat o statistică interesantă: peste 90% dintre avocații condamnați pentru corupție sau trafic de influență în ultimii ani sunt foști procurori, judecători sau angajați ai structurilor de forță. „Ce arată asta? Că corupția nu se naște în avocatură. Ea se naște în interiorul sistemului de stat. Și acești reprezentanți corupți ai sistemului, fiind demiși, trec în avocatură și continuă această practică. Sistemul de stat își exportă corupții la noi, iar apoi însuși statul spune: «Vai-vai-vai, avocații sunt corupți, haideți să-i verificăm». Asta este absurd”, consideră apărătorul drepturilor omului.
Potrivit lui, „de avocații care transmit mită trebuie să se ocupe organele de drept. Ineficiența organelor de drept în prinderea și dovedirea unor asemenea infracțiuni nu trebuie să se întoarcă împotriva întregii profesii prin introducerea controlului politic. Dacă procurorii nu pot (sau nu vor) să-și facă munca, soluția nu este să distrugi independența apărării”, insistă el.
„Uniunea Avocaților are deja filtre legale care nu permit accesul în profesie al judecătorilor și procurorilor compromiși, demiși pentru corupție sau pentru încălcări ale eticii. Avem Comisia de etică și disciplină. Da, ea poate că nu funcționează perfect, dar există și poate fi consolidată. Soluția este să întărim mecanismele interne de autocontrol profesional, nu să transferăm controlul structurilor politice”, este convins Vieru.
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, a numit vettingul tuturor avocaților o măsură excesivă, deoarece, „spre deosebire de judecători sau procurori, avocații nu exercită puterea publică, ei sunt garanți ai dreptului la apărare”. Totuși, el consideră că o anumită formă de vetting ar fi putut fi justificată, dacă verificarea ar fi fost trecută doar de cei care ocupă funcții-cheie în comisiile etice, disciplinare și de licențiere ale Uniunii Avocaților. Potrivit lui, însăși avocații vorbesc despre un nivel înalt de corupție și lipsă de onestitate în aceste structuri.
În același timp, el s-a referit la datele sondajului CRJM din iunie 2025, conform cărora încrederea avocaților în corectitudinea deciziilor Comisiei de Etică a scăzut brusc: doar 54% le consideră corecte, comparativ cu 82% în anul 2023.
„O verificare bazată pe criterii obiective și orientată în primul rând spre identificarea veniturilor nejustificate ar fi sporit încrederea în Uniunea Avocaților. Ea ar fi răspuns cerințelor formulate chiar de avocați: mai multă transparență, responsabilitate și curățenie internă”, consideră Chirtoacă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
