cna.md

Profilul infractorului, acuzat de corupție în Moldova. CNA: bărbatul are până la 50 de ani, femeia – între 30 şi 59 de ani 

Centrul Național Anticorupție (CNA) a elaborat un studiu privind profilul infractorului acuzat de fapte de corupție în anul 2021. Documentul reprezintă o analiză a circa 140 de sentințe în privința a 180 de inculpați, pronunțate de instanțele judecătorești pe cauzele de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență, luare de mită, precum şi primirea de remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației, în 2021.

CNA spune că la baza structurării portretului persoanei acuzate pentru fapte de corupție, au stat următoarele criterii: vârsta, sexul, studiile, locul de muncă, tipul funcției, antecedentele, dar și valoarea mitei oferite sau pretinse.

Reieșind din aspectele analizate, aproape 86% dintre subiecții actelor de corupere pasivă, corupere activă şi trafic de influență sunt bărbați, pe când femeile acuzate de corupție reprezintă 14%.

În cazurile de trafic de influență, care reprezintă 60 la sută din sentințele analizate, ponderea în funcție de gen rămâne aceeași, iar în cazurile de corupere pasivă, cota femeilor inculpate este egală cu cea a bărbaților. Situația se schimbă în cazurile de corupere activă, care reprezintă 27% din totalul sentințelor analizate, unde doar 10 % din inculpați sunt femei, iar restul 90 % sunt bărbați.

În general, bărbatul implicat în infracțiuni de corupție are până la 50 de ani, deține studii superioare și este la prima abatere de ordin penal. De regulă, acesta activează în sectorul privat sau nu este angajat în câmpul muncii, este orientat să comită actele de corupție în stradă, în localuri publice sau sediile autorităților publice, este precaut la momentul săvârșirii infracțiunii, iar interesul criminal se manifestă în domeniile servicii publice, justiție, securitatea circulației rutiere, frontieră de stat, vamă, învățământ şi ordine publică. Totodată, bărbatul corupt este predispus să-și recunoască vina imputată.

Potrivit studiului, profilul femeii corupte este caracterizat de vârsta cuprinsă între 30 şi 59 de ani și studii superioare. Aceasta activează în sectorul public, este la prima abatere de ordin penal și nu este dispusă să-și admită vinovăția în săvârșirea actelor de corupție. În același timp, valoarea medie a mitei oferite şi primite de către femei (14 044 de lei) este mai mică decât mita oferită și acceptată de bărbați (21 340 de lei).

Referitor la valoarea mitei pentru fiecare tip de infracțiune de corupție în parte, autorii studiului au stabilit că cea mai mare mită a fost oferită în cazurile de trafic de influență, manifestate preponderent în domeniul justiției.

Tot în justiție, se înregistrează 7 din 10 cazuri cu cea mai mare mită (cuprinsă între 98 300 și 417 402 lei), media acesteia constituind circa 169 000 de lei. Pe de altă parte, în cazurile de corupere pasivă, valoarea medie a mitei este de 14 242 de lei, poate ajunge până la 200 000 de lei și a fost cerută în mare parte de funcționari din sistemul de ordine publică, învățământ și medicină.

Mai multe detalii privind profilul subiecților acuzați de corupție, puteți găsi aici.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inspectoratul pentru Protecția Mediului investighează defrișarea grădinii cu smochini, duzi și gutui japonezi din centrul Chișinăului

Defrișarea grădinii de lângă bazinul Universității de Stat de Educație Fizică și Sport din Chișinău, în care creșteau smochini, duzi și gutui japonezi, a intrat în vizorul Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM). Instituția a inițiat o investigație, după ce activiștii de mediu au semnalat defrișarea, iar NewsMaker a realizat un reportaj despre acest subiect.

Vladislav Sandaliuc, activist și reprezentant al organizației Pădurea Noastră, a anunțat pe 9 august despre demararea investigației. Acesta a publicat o notificare din partea șefului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, în care oficialul a precizat că IPM colectează informații despre ce s-a întâmplat cu grădina, pentru a stabili cine se face vinovat.

Datorită acțiunilor comune ale voluntarilor, jurnaliștilor, activiștilor și locuitorilor orașului cărora nu le este indiferent am reușit să deschidem un dosar privind defrișarea ilegală a Grădinii cu Smochini. (…) Grădina cu Smochini a arătat că unitatea este posibilă: oameni cu viziuni diferite s-au unit pentru sănătate, viață și viitor. Ne mândrim că am reușit să ducem vocea poporului acolo unde trebuie”, a transmis, la rândul său, organizația Pădurea Noastră.

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie, în centrul Chișinăului, într-o singură zi, a dispărut o grădină în care creșteau smochini, gutui japonezi și duzi, fapt ce a stârnit nedumerirea locuitorilor. Directorul bazinului Universității de Stat de Educație Fizică și Sport, Vasile Cerbușca, instituție în gestiunea căreia se află acest teren, a declarat pentru NM că defrișarea a fost necesară în cadrul proiectului de reabilitare a bazinului și de amenajare a zonei adiacente. Potrivit lui Cerbușca, până la începutul toamnei, bazinul va fi reparat, iar zona din jurul său își va schimba complet aspectul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: