Politică

Proiect de lege. Funcționarii publici vor putea fi concediați mai ușor și deține funcții de conducere doar până la 65 de ani

Stela Untila
| 20 aprilie, 2022
15:12

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară, propune modificări la Codul Muncii. Potrivit noilor prevederi, care urmează a fi supuse dezbaterilor, performanța funcționarilor publici va fi evaluată o dată la șase luni și nu o dată pe an. În urma verificărilor, bugetarii vor putea fi concediați sau promovați. Se propun modificări și la articolul care prevede temeiurile pentru concediere, plafonarea sumei maxime de care poate beneficia salariatul pentru perioada în care s-a aflat în litigiu cu angajatorul, dar și un nou tip de abateri disciplinare. De asemenea, funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere mai puțin timp.

Deputatul PAS Radu Marian a menționat că agenții economici se plâng că este greu să găsească oameni la serviciu, iar unul dintre motive ar fi legislația muncii extrem de rigidă și birocratică.

„În același timp, în domeniul public persistă problema ineficienței funcționarilor publici. Noi credem că angajații la stat, în mare parte, își fac treaba foarte bine, dar o minoritate dintre aceștia, care nu-și fac bine lucrul, sunt extrem de ineficienți și pe alocuri implicați în acte de corupție. Aceștia afectează reputația instituțiilor și rămân în funcții doar din cauza legislației rigide și a unui sistem judecătoresc nefuncțional. Trebuie să existe mai mult respect pentru banul public”, a spus parlamentarul.

Salariații vor putea fi concediați mai ușor, iar suma compensațiilor – plafonată

Deputatul PAS Dan Perciun a declarat că va fi modificat art. 86 al Codului Muncii, care stabilește temeiurile pentru concediere. „Astăzi în R. Moldova este imposibil să dai pe cineva afară pentru lipsă de performanță. Noi îl introducem într-o manieră similară cu prevederile Codului Muncii din România”, a declarat Perciun.

Astfel, angajatorul va putea să concedieze salariatul în baza unui regulament intern, dacă acesta nu îndeplinește obiectivele setate.

„În același timp, ținând cont că persoane problematice din sectorul public au fost concediate, dar au reușit să se restabilească prin deciziile instanțelor judecătorești, revizuim procedura. Ne propunem să oferim angajatorului două opțiuni: fie să restabilească persoana la locul de muncă, fie să achite o indemnizație de concediere”, a precizat Perciun. Mărimea indemnizației va depinde de numărul de luni pe care angajatul le are până la atingerea vârstei de pensionare.

În același timp, Perciun a menționat că litigiile de muncă durează uneori ani la rând, iar acestea se încheie cu restabilirea salariatului și compensarea salariului pe durata litigiului. „Noi vom plafona suma maximă care poate fi plătită la 9 luni – salariul mediu net al angajatului”, a precizat Perciun.

Va fi revăzută și legea nr. 158, care se referă la prevederile legate de evaluarea funcționarilor publici. „Astăzi, evaluarea are loc o dată pe an. Noi ne propunem să fie organizată semestrial, ca să existe posibilitatea de a monitoriza pe parcursul anului în ce măsură obiectivele stabilite sunt realizate. Dacă ele sunt realizate, funcționarul public poate fi promovat. Dacă nu sunt realizate sau sunt îndeplinite nesatisfăcător, poate fi eliberat din funcție”, a explicat deputatul PAS.

Funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere doar până la 65 de ani

O altă prevedere se referă la angajații care dețin funcții de conducere și au peste 65 de ani. „Astăzi, acest lucru este posibil până la 68 de ani, deși Codul Muncii stabilește că după 65 de ani, în general, persoanele pot fi eliberate. Noi considerăm că și în cazul funcționarilor publici ar fi cazul ca funcțiile de conducere să poată fi deținute doar până la 65 de ani, doi ani după pensionare, urmând ca acesta să poată lucra în continuare în funcții de execuție, oferind șansa pentru generația mai tânără să acceadă în funcțiile de conducere. Astăzi avem foarte multe contracte semnate pentru 5 ani, până la 68 de ani pentru asemenea funcții și nu credem că este o practică productivă”.

Un nou tip de abatere disciplinară

Autorii mai propun completarea Codului Muncii cu un nou tip de abatere disciplinară, care ține de îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor. În cazul în care, în mod repetat, angajatul nu își va îndeplini sarcinile de serviciu, acesta va putea fi sancționat disciplinar.

Alte prevederi

revizuirea normei privind informarea salariaților printr-un panou informativ la sediul unității, prin înlocuirea acestora cu informarea electronică;
anularea restricțiilor referitor la aplicarea perioadei de probă pentru persoanele angajate prin concurs. (Potrivit autorilor, concursul nu permite identificarea tuturor competențelor și abilităților candidatului, fiind necesară și o perioadă de probă pentru aprecierea corectă);
introducerea normei privind preavizare de către salariat a angajatorului despre revenirea din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului și concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la 3 la 4 ani.

„Includerea unor termeni rezonabili de preavizare de către salariat a angajatorului privind revenirea din concediul de îngrijire a copilului va crea o previzibilitate atât pentru angajator, cât și pentru salariați”, a precizat deputata PAS Marina Morozova.

revizuirea metodelor de informare a salariaților despre atragerea la munca suplimentară și creșterea numărului de ore suplimentare

Deputații majorității parlamentare au menționat că vor discuta pe larg proiectul de lege și așteaptă opiniile patronatelor și sindicatelor.

angajat, codul muncii, PAS, salariat, top

Știri similare

Politică

Popșoi a vorbit despre pacea în Ucraina cu emisarul lui Trump: „Moldova rămâne ferm alături de poporul ucrainean”

Viață

Noul ministru al Sănătății nu este de acord cu Ala Nemerenco: spune „nu” comasării spitalelor

Viață

„Mi se reproșează că sunt fiul tatălui meu”. Rectorul UTM, reacție la criticile legate de prelungirea mandatului

Mihaela Conovali
| 5 decembrie, 2025
11:12

Rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa, în contextul modificărilor propuse de Ministerul Educației, care, în rezultat, îi pot prelungi mandatul de rector. Potrivit lui Bostan, se recurge „la acest atac” din „frustrări personale sau o simplă invidie”.

„Niciodată nu am crezut că voi ajunge să mă justific în public pentru ”că sunt fiul tatălui meu”. În ultimele luni am fost ”criticat” de unii pe rețele de socializare, iar aceste ”critici” în mare parte erau cauzate de fuziunea Universității Agrare cu Universitatea Tehnică sau a deciziei asumate de candida în alegerile parlamentare”, a spus rectorul UTM.

Bostan a menționat că, acum câteva zile, după anunțul Ministerului Educației cu privire la o posibilă fuziune între UTM și Universitatea din Cahul, „aceste atacuri au fost reluate”. „De data aceasta, mi se reproșează faptul că sunt fiul tatălui meu, fiindcă, citez ”ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani”. Aritmetica acestei insinuări este simplă: adunăm anii de mandat ale tatălui cu cele 10 ale fiului, și mai adăugam încă 10?! Insinuarea constă în omiterea intenționată a unui detaliu important: mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte prin vot secret, alegeri la care participă toate cadrele didactice, științifico-didactice și de cercetare din universitate, iar cel puțin 20% din alegători trebuie să fie studenți”, a adăugat rectorul UTM.

El a mai spus că, „în lipsa unei critici” a activității sale profesionale, „se insinuează perfid” că realizările sale personale sunt datorate tatălui său, care a fost rectorul universității. Totodată „se insinuează că alegătorii din universitate nu au discernământ și pot fi cumpărați/manipulați/forțați”. „De ce se recurge la acest atac? Frustrări personale, resentimente ale foștilor, o banală răzbunare sau o simplă invidie cauzată de propria incapacitate intelectuală”, a declarat Bostan.

În continuare, Bostan a spus că, în cei aproape 10 ani de când se află la conducere, „UTM a făcut un salt considerabil în dezvoltare”. „Am reușit multe împreuna cu echipa managerială. (…) Am știut să motivez și susțin oamenii, să atrag parteneri noi, să dezvolt considerabil infrastructura universitară, să creez oportunități, să gestionez corect și să cresc bugetul universității, și sper că am demonstrat că sunt un manager și lider bun, corect și transparent, și că nu i-am dezamăgit pe cei care au votat (prin vot secret) de 2 ori pentru candidatura mea la alegerile rectorului UTM”, a declarat Bostan, adăugând că, astăzi, UTM „este cea mai digitalizată universitate din țară” și, totodată, „crește numărul studenților inclusiv a celor internaționali”.

Potrivit Codului Educației, mandatul rectorului este de 5 ani și poate fi exercitat de aceeași persoană de cel mult două ori consecutiv. Pe 2 decembrie, ministrul Dan Perciun a anunțat inițierea unor modificări la Codul Educației, iar a doua zi Ministerul Educației a publicat proiectul pentru consultare publică. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități, ca excepție.

Pe 3 decembrie, rectorul USM, Igor Șarov, a declarat că orice reorganizare care ar permite aceleiași familii să conducă o universitate timp de circa 44 de ani contravine principiilor de democrație. Liderul PNM, Dragoș Galbur, a acuzat că „schema” ar fi fost pusă în aplicare de ministrul Dan Perciun și Viorel Bostan. „Se pare că dacă candidezi pe listele PAS la parlamentare, absorbi Universitatea Agrară, mai nou, urmează să o anihileze și pe cea din Cahul, devii o nouă entitate juridică și poți candida pentru încă 5 ani”, comunica Galbur, adăugând că „pe 2 februarie expiră mandatul actualului rector de la UTM”. „Nu, nu este normal ca o universitate de stat, finanțată din bani publici, să se afle în buzunarul familiei Bostan timp de 33 de ani (Ion Bostan: 1992 – 2015; Viorel Bostan: 2015 – 2025+)”, declara Galbur.

Precizăm că, în anul 2022, printr-o hotărâre de guvern, Universitatea Agrară a fost absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei. Totodată, pe 1 decembrie 2025, Europa Liberă a scris că Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” ar putea fi absorbită de UTM.

În reacție la critici, ministrul Dan Perciun a declarat că modificarea propusă prevede ca decizia să fie luată de comunitățile universitare. Potrivit lui Perciun, „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Precizăm că Viorel Bostan, rectorul UTM, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe 12 noiembrie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că Bostan a decis să renunțe la mandatul de deputat. Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al UTM în 2016. În decembrie 2020, el a fost reales în această funcție.