parlament.md

Proiect de lege. Funcționarii publici vor putea fi concediați mai ușor și deține funcții de conducere doar până la 65 de ani

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară, propune modificări la Codul Muncii. Potrivit noilor prevederi, care urmează a fi supuse dezbaterilor, performanța funcționarilor publici va fi evaluată o dată la șase luni și nu o dată pe an. În urma verificărilor, bugetarii vor putea fi concediați sau promovați. Se propun modificări și la articolul care prevede temeiurile pentru concediere, plafonarea sumei maxime de care poate beneficia salariatul pentru perioada în care s-a aflat în litigiu cu angajatorul, dar și un nou tip de abateri disciplinare. De asemenea, funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere mai puțin timp.

Deputatul PAS Radu Marian a menționat că agenții economici se plâng că este greu să găsească oameni la serviciu, iar unul dintre motive ar fi legislația muncii extrem de rigidă și birocratică.

„În același timp, în domeniul public persistă problema ineficienței funcționarilor publici. Noi credem că angajații la stat, în mare parte, își fac treaba foarte bine, dar o minoritate dintre aceștia, care nu-și fac bine lucrul, sunt extrem de ineficienți și pe alocuri implicați în acte de corupție. Aceștia afectează reputația instituțiilor și rămân în funcții doar din cauza legislației rigide și a unui sistem judecătoresc nefuncțional. Trebuie să existe mai mult respect pentru banul public”, a spus parlamentarul.

Salariații vor putea fi concediați mai ușor, iar suma compensațiilor – plafonată

Deputatul PAS Dan Perciun a declarat că va fi modificat art. 86 al Codului Muncii, care stabilește temeiurile pentru concediere. „Astăzi în R. Moldova este imposibil să dai pe cineva afară pentru lipsă de performanță. Noi îl introducem într-o manieră similară cu prevederile Codului Muncii din România”, a declarat Perciun.

Astfel, angajatorul va putea să concedieze salariatul în baza unui regulament intern, dacă acesta nu îndeplinește obiectivele setate.

„În același timp, ținând cont că persoane problematice din sectorul public au fost concediate, dar au reușit să se restabilească prin deciziile instanțelor judecătorești, revizuim procedura. Ne propunem să oferim angajatorului două opțiuni: fie să restabilească persoana la locul de muncă, fie să achite o indemnizație de concediere”, a precizat Perciun. Mărimea indemnizației va depinde de numărul de luni pe care angajatul le are până la atingerea vârstei de pensionare.

În același timp, Perciun a menționat că litigiile de muncă durează uneori ani la rând, iar acestea se încheie cu restabilirea salariatului și compensarea salariului pe durata litigiului. „Noi vom plafona suma maximă care poate fi plătită la 9 luni – salariul mediu net al angajatului”, a precizat Perciun.

Va fi revăzută și legea nr. 158, care se referă la prevederile legate de evaluarea funcționarilor publici. „Astăzi, evaluarea are loc o dată pe an. Noi ne propunem să fie organizată semestrial, ca să existe posibilitatea de a monitoriza pe parcursul anului în ce măsură obiectivele stabilite sunt realizate. Dacă ele sunt realizate, funcționarul public poate fi promovat. Dacă nu sunt realizate sau sunt îndeplinite nesatisfăcător, poate fi eliberat din funcție”, a explicat deputatul PAS.

Funcționarii publici vor putea ocupa funcții de conducere doar până la 65 de ani

O altă prevedere se referă la angajații care dețin funcții de conducere și au peste 65 de ani. „Astăzi, acest lucru este posibil până la 68 de ani, deși Codul Muncii stabilește că după 65 de ani, în general, persoanele pot fi eliberate. Noi considerăm că și în cazul funcționarilor publici ar fi cazul ca funcțiile de conducere să poată fi deținute doar până la 65 de ani, doi ani după pensionare, urmând ca acesta să poată lucra în continuare în funcții de execuție, oferind șansa pentru generația mai tânără să acceadă în funcțiile de conducere. Astăzi avem foarte multe contracte semnate pentru 5 ani, până la 68 de ani pentru asemenea funcții și nu credem că este o practică productivă”.

Un nou tip de abatere disciplinară

Autorii mai propun completarea Codului Muncii cu un nou tip de abatere disciplinară, care ține de îndeplinirea nesatisfăcătoare a sarcinilor. În cazul în care, în mod repetat, angajatul nu își va îndeplini sarcinile de serviciu, acesta va putea fi sancționat disciplinar.

Alte prevederi

  • revizuirea normei privind informarea salariaților printr-un panou informativ la sediul unității, prin înlocuirea acestora cu informarea electronică;
  • anularea restricțiilor referitor la aplicarea perioadei de probă pentru persoanele angajate prin concurs. (Potrivit autorilor, concursul nu permite identificarea tuturor competențelor și abilităților candidatului, fiind necesară și o perioadă de probă pentru aprecierea corectă);
  • introducerea normei privind preavizare de către salariat a angajatorului despre revenirea din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului și concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la 3 la 4 ani.

„Includerea unor termeni rezonabili de preavizare de către salariat a angajatorului privind revenirea din concediul de îngrijire a copilului va crea o previzibilitate atât pentru angajator, cât și pentru salariați”, a precizat deputata PAS Marina Morozova.

  • revizuirea metodelor de informare a salariaților despre atragerea la munca suplimentară și creșterea numărului de ore suplimentare

Deputații majorității parlamentare au menționat că vor discuta pe larg  proiectul de lege și așteaptă opiniile patronatelor și sindicatelor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: