Parlamentul Republicii Moldova

PSRM va propune Parlamentului să constate uzurparea CC de către trei judecători

PSRM va iniția un proiect de hotărâre prin care Parlamentul să constate uzurparea Curții Constituționale de către trei judecători care au susținut dizolvarea Legislativului. Anunțul a fost făcut de către președintele formațiunii Igor Dodon, pe 16 aprilie, înainte de ședința parlamentului.

„PSRM va înainta un proiect de hotărâre a Parlamentului care va constata faptul uzurpării Curții Constituționale de către trei judecători ai Înaltei Curți (Manole, Șova, Roșca) în interesul politic al președintelui, încălcarea jurământului depus în fața Parlamentului și vom cere demisia lor”, a anunțat Dodon.

Socialiștii consideră decizia CC drept uzurpare a puterii de stat în favoarea Președintelui Maia Sandu.

„Noi nu ne-am temut niciodată de alegeri parlamentare anticipate și suntem pregătiți pentru acestea mai bine decât oricare partid din țară, având cea mai dezvoltată infrastructură de partid în toată țara, în toate localitățile, o echipă puternică, cu reprezentanți în conducerea la majoritatea consiliilor raionale, municipale și locale. Rămânem fermi pe poziția că alegerile nu pot fi desfășurate în condițiile pandemiei”, a precizat liderul PSRM.

***

Pe 15 aprilie, CC a constatat că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului. Doi judecători au avut opinii separate: Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Seara, într-o conferință de presă, președinta țării Maia Sandu a anunțat că alegerile parlamentare anticipate ar trebui să se desfășoare „cât mai curând posibil, ținând cont de starea de urgență” și că va semna „în curând” decretul de dizolvare a parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Câteva ore mai târziu, în cadrul unei emisiuni televizat, liderul PSRM a anunțat că va face tot posibilul pentru ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc „cât mai târziu” și nu în luna mai sau iunie.

Precizăm că, pe 31 martie, Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență până pe 30 mai 2021. Conform Constituției, pe perioada stării de urgență nu pot fi organizate scrutine electorale. Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat că a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative care țin de declararea stării de urgență.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

armeniatoday.am

Un avion s-a prăbușit în Turcia. Printre victime – șeful Statului Major al armatei libiene

În Turcia, în seara zilei de 23 decembrie, la scurt timp după decolarea din Ankara, s-a prăbușit un avion la bordul căruia se afla șeful Statului Major al forțelor armate libiene, Muhammed Ali Ahmed Al-Haddad, relatează BBC. Prim-ministrul Guvernului Unității Naționale din Libia, Abdel Hamid Dbeibah, a confirmat decesul acestuia.

Ministrul de Interne al Turciei a anunțat că legătura cu business-jetul Falcon 50, care a decolat de la aeroportul din Ankara la ora 20:10 cu destinația Tripoli, capitala Libiei, a fost pierdută la ora 20:52. Potrivit acestuia, resturile avionului au fost descoperite de unitățile de jandarmerie la doi kilometri sud de satul Kesikkavak, în districtul Haymana, o localitate din provincia Ankara. Potrivit ministrului, de la bordul avionului a fost transmis un semnal de solicitare a unei aterizări de urgență în zona Haymana, după care legătura cu aeronava nu a mai putut fi restabilită.

La bord se aflau în total cinci pasageri. Prim-ministrul Guvernului Unității Naționale, Abdel Hamid Dbeibah, a confirmat decesul șefului Statului Major al armatei libiene. „Acest lucru s-a întâmplat după un incident tragic și grav, în timpul revenirii dintr-o vizită oficială în capitala Turciei, Ankara. Această pierdere grea reprezintă o pierdere uriașă pentru națiune, pentru ministerul apărării și pentru întregul popor”, a spus Dbeibah. De asemenea, el a precizat că la bord se aflau comandantul forțelor terestre ale Libiei, directorul Direcției pentru producție militară, un consilier și fotograful șefului Statului Major.

Cauza prăbușirii avionului nu a fost încă stabilită. Guvernul Unității Naționale de la Tripoli a declarat că prim-ministrul a însărcinat ministrul apărării să trimită o delegație oficială la Ankara pentru a supraveghea desfășurarea anchetei.

Ministrul pentru Afaceri Politice al Libiei, Walid Ellafi, a declarat pentru canalul Libya Alahrar că avionul era închiriat în Malta, însă nu există „informații suficiente despre proprietarul său sau despre istoricul tehnic”.

Ministerul Apărării din Turcia a anunțat anterior despre vizita lui Haddad, precizând că acesta s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Turciei, Yaşar Güler, cu șeful Statului Major, Selçuk Bayraktaroğlu, și cu alți comandanți militari turci.

Prăbușirea a avut loc la o zi după ce parlamentul turc a aprobat proiectul unui decret prezidențial privind mandatul de un an pentru desfășurarea militarilor turci în Libia. Propunerea a fost supusă dezbaterii în parlament pe baza solicitării de asistență militară din partea guvernului libian recunoscut de ONU.

Potrivit BBC, puterea în Libia este împărțită între est și vest. Turcia oferă sprijin militar și politic guvernului libian cu sediul la Tripoli. În același timp, în ultima perioadă, autoritățile turce au intensificat contactele cu partea de est a Libiei, în care rolul principal îl deține comandantul Armatei Naționale Libiene, Khalifa Haftar. În 2020, Ankara a trimis în țară militari pentru instruirea și sprijinirea forțelor guvernamentale și a încheiat un acord de demarcație maritimă, contestat de Egipt și Grecia. În 2022, Ankara și Tripoli au semnat, de asemenea, un acord preliminar privind explorarea resurselor energetice, împotriva căruia s-au pronunțat tot Egiptul și Grecia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: