NordWood Themes

Publicitatea de la YouTube a revenit în Moldova. Urmează și monetizarea?

Pe segmentul moldovenesc de YouTube și pe aplicațiile videohostingului a reapărut publicitatea, care a dispărut acum câțiva ani. NM vă spune ce înseamnă acest lucru, dacă va apărea după publicitate și monetizarea și cum poate influența această decizie piața de publicitate din Moldova.

Ce s-a întâmplat?

Săptămâna aceasta a apărut reclama pe segmentul moldovenesc de YouTube (pe site și în aplicațiile mobile, precum și pentru utilizatorii Smart TV). Acest lucru a fost observat de utilizatorii rețelelor sociale și de participanții pe piața de publicitate.

Iar în după-amiaza zilei de 26 martie, reclama se afișa deja și în interiorul videoclipului. Afișarea unui astfel de videoclip influențează monetizarea canalelor de YouTube. Cu toate acestea, în momentul realizării acestui material, monetizarea pentru autorii moldoveni nu funcționa.

Deocamdată utilizatorii segmentului de YouTube din Moldova văd reclame ale mărcilor străine și moldovenești. Aparent, este programată în instrumentele Google (videohostingul YouTube aparține Google).

Nu se știe din ce cauză au fost operate aceste modificări. NM a trimis o solicitare în scris către YouTube, dar nu a primit încă un răspuns.

Ce fel de monetizare?

YouTube permite autorilor de canale să câștige bani cu ajutorul programului de parteneriat al YouTube. Când vizionează videoclipuri, utilizatorului i se arată reclame video și text. Iar monetizarea funcționează în felul următor: agentul de publicitate plătește bani YouTube-ului pentru publicitatea plasată pe această platformă, YouTube păstrează o parte din bani, iar cealaltă parte o dă autorilor de canale. Costul reclamei și câștigurile autorilor de canale variază în funcție de țara de vizionare și de numărul de abonați al canalului de YouTube.

Monetizarea nu a funcționat niciodată oficial în Moldova, dar utilizatorilor le-a fost arătată publicitate a brandurilor locale, iar autorii de canale au putut obține venituri indicând că canalul lor este înregistrat în România sau în altă țară în care monetizarea este permisă.

În primăvara lui 2021, din motive necunoscute, publicitatea, și odată cu ea și monetizarea, a dispărut complet de pe segmentul moldovenesc de YouTube.

Ce efecte va avea decizia asupra pieței de publicitate?

Digital Group Head Initiative Media Moldova Alexei Volneanschii ne-a povestit că, după ce YouTube a părăsit piața de publicitate din Republica Moldova în 2021, nu au mai rămas alte platforme comparabile ca preț și capacități de targetare a ofertelor publicitare. „În acest timp, situația s-a schimbat, iar vânzătorii locali și străini (platforme care vând publicitate – NM) au început să ofere un inventar video de calitate la prețuri rezonabile. Încă nu este clar ce se va întâmpla cu prețurile pentru publicitatea pe YouTube, dar cred că platformelor alternative le va fi foarte greu să concureze”, este sigur expertul.

Potrivit acestuia, atunci când publicitatea pe YouTube a dispărut, jucătorii de pe piață au fost forțați să „reasambleze strategiile de plasare din mers și să refacă planurile pentru campaniile curente și cele planificate”. „Acum, se pare că situația se va schimba din nou, de data aceasta în direcția opusă. Acesta va fi cu siguranță un instrument foarte popular pe piață și, sunt sigur, își va recăpăta rapid poziția de lider”, a spus Volneanschii și a adăugat că jucătorii de pe piață așteaptă oportunitatea de a plasa publicitate direcționată pe TikTok.

CEO-ul agenției de publicitate Publicis Media Moldova, Dorel Samoilă, consideră, la rândul său, că revenirea publicității pe YouTube rezolvă problema care a apărut pe piața televiziunii după închiderea mai multor posturi TV. „Din punct de vedere al publicității video, această zonă va crește semnificativ. Dacă am compara cu locul unde putem cumpăra [spațiu publicitar], atunci YouTube are potențialul de a cuprinde 40% din auditoriu – este mult, la egalitate cu Facebook. Nu am putut obține acest așa acoperire pe alte site-uri”, a spus Samoilă.

Este de remarcat faptul că, după închiderea a peste zece canale TV din Moldova, jucătorii de pe piața de publicitate au declarat că companiile nu pot desfășura o campanie de publicitate care ar acoperi întregul public țintă de care au nevoie, în timp ce costul reclamei la posturile TV care au rămas este în creștere.

Samoilă a mai menționat că pe platformele online de alternativă, costul reclamei a fost mult mai mare decât pe YouTube și nu a existat cantitatea necesară de inventar publicitar. Potrivit acestuia, înainte ca YouTube să părăsească piața din Republica Moldova, volumul anual de publicitate pe acesta era de 1-1,5 milioane de euro. „Acum, având în vedere problemele de pe piața televiziunii, ar putea ajunge până la 3 milioane de euro”, este sigur expertul.

În același timp, potrivit acestuia, este nevoie de timp pentru a înțelege dacă reclama care apare este o eroare (o eroare în program). „Este ciudat că monetizarea nu a fost activată în Moldova, pentru că, de obicei, reclamele sunt afișate în țările participante la programul de monetizare. Pentru că în astfel de țări există o echipă de moderatori. Ultima dată au închis posibilitatea monetizării, pentru că, din lipsă de moderare, publicitatea brandurilor mondiale ar fi putut fi plasată alături de un content extremist”, a spus Samoilă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Milioane pentru concerte, bani de pe rețele și de la partid. Declarațiile de avere ale liderilor fracțiunilor parlamentare

Colecții și mașini de lux, averi de milioane, donații și… conturi aproape goale sau chiar datorii. Declarațiile de avere depuse de liderii fracțiunilor parlamentare arată realități diferite. NewsMaker a analizat cine a adunat cel mai mult și din ce surse, cine a rămas cu venituri modeste și cum s-a schimbat averea acestora între primul mandat și 2025.

Doina Gherman, PAS: averea familiei a crescut odată cu mandatul de deputată

Parlamentul Republicii Moldova

Președinta fracțiunii PAS – majoritară în Parlament – este Doina Gherman. Aceasta a fost aleasă pentru prima dată deputată în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, pe lista Blocului ACUM, format din Platforma DA și PAS. Ulterior, a fost realeasă la alegerile din 2021, din partea PAS, și din nou în 2025. În prezent, Gherman ocupă și funcția de vicepreședintă a Parlamentului.

În 2025, Doina Gherman declară venituri cumulate, împreună cu soțul său, de peste 1,48 milioane de lei. Comparativ, cu șapte ani în urmă, când a fost aleasă pentru prima dată deputată, veniturile familiei depășeau 1,07 milioane de lei. Diferența este mai vizibilă în veniturile din funcția publică. Dacă în 2019 Gherman declara peste 230 de mii de lei obținuți din activitatea de deputată, atunci în 2025 suma se apropie de 700 de mii de lei.

În acești șapte ani de când ocupă fotoliul de deputată, nu doar veniturile familiei Gherman au crescut, dar și averea. Astăzi, parlamentara declară zece terenuri – majoritatea agricole –  dobândite fie prin cumpărare, fie prin donație. Dintre acestea, un singur teren intravilan, evaluat la peste 225 de mii de lei și achiziționat în 2011, este trecut integral pe numele Doinei Gherman. În 2019, când abia își începea mandatul, aceasta indica doar două terenuri, fără a fi beneficiara efectivă.

Și la capitolul imobile apar diferențe. Familia Gherman deține în prezent o casă de peste 200 de metri pătrați, estimată la circa 1,8 milioane de lei. Deși imobilul este indicat ca fiind dobândit în 2014, acesta nu figurează ca atare în declarația din 2019, unde este menționată doar o „altă avere imobilă”, nefinalizată, evaluată la 0 lei. Nu este clar dacă este vorba despre același bun.

Garajul familiei s-a extins, de asemenea, în ultimii ani. Dacă în 2019 deputata declara două automobile, în 2025 pe listă sunt: două mașini, o remorcă și un camion, toate achiziționate între 2019 și 2024, cu o valoare totală de aproape 1,2 milioane de lei. Cel mai valoros bun rămâne un Lexus din 2016, cumpărat în 2019 cu 35 de mii de euro, care figurează și în declarația depusă acum șapte ani.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman declară, pentru 2025, un singur cont bancar, deschis în România, pe care familia păstrează 38 mii roni, echivalentul a puțin peste 150 mii lei. Parlamentara declară, totodată, acțiuni în SRL AgrogalTrans, fondată de soțul său, în valoare de 200 mii lei.

Igor Dodon, PSRM: mai mult de un milion din Rusia, casa – pe soție, mașina – în folosință

Fracțiunea Partidului Socialiștilor – a doua ca mărime din Parlament și principala forță de opoziție – este condusă de Igor Dodon. Acesta a fost ales deputat de șase ori, începând cu anul 2009 – inițial pe lista Partidului Comuniștilor, din care a făcut parte până în 2011, iar ulterior pe listele PSRM, partid pe care îl conduce din același an, cu unele pauze.

Dodon a renunțat de două ori la mandatul de deputat: în decembrie 2016, când a devenit președinte al Republicii Moldova, și în octombrie 2021, la scurt timp după alegerile parlamentare anticipate.

Spre deosebire de ceilalți lideri de fracțiuni, Igor Dodon a ajuns pentru prima dată în Parlament acum 17 ani, în 2009, pe lista PCRM, după ce ocupase funcția de ministru al Economiei. În declarația de avere din acel an, potrivit avere.md, acesta indica un apartament de 57 de metri pătrați, două automobile și venituri lunare de aproximativ 25 de mii de lei.

În 2025, veniturile lunare declarate ajung la aproape 170 de mii de lei. Pe parcursul anului trecut, familia Dodon a obținut venituri totale de peste 2,67 milioane de lei, inclusiv din activități desfășurate în Federația Rusă. Din această sumă, peste 2 milioane de lei îi revin direct lui Igor Dodon – din activitatea de parlamentar și cea de partid.

Familia Dodon deține un teren extravilan, dobândit în 2013, precum și o casă de locuit de peste 400 de metri pătrați, din același an, evaluată la peste 2 milioane de lei. Din 2022, în garajul familiei se află un Mercedes-Benz fabricat în 2020. Igor Dodon declară valoarea de 0 lei, cu precizarea că automobilul nu a fost procurat, dar se află în folosință.

În conturi, Igor Dodon și soția sa păstrează puțin peste 140 de mii de lei. Totodată, parlamentarul declară și un credit contractat în 2013 la o bancă comercială, în valoare de 1 milion 477 de mii de lei, cu scadența în 2028.

Diana Caraman, PCRM: fără mașină și fără imobile. Dispare și salariul de la partid

Parlamentul Republicii Moldova

Fracțiunea Partidului Comuniștilor – a treia cea mai mare din Parlament – este condusă de Diana Caraman. Aceasta se află la al doilea mandat de deputată, fiind aleasă pentru prima dată în urma alegerilor anticipate din iulie 2021.

În cei peste patru ani de mandat, declarația de avere a Dianei Caraman s-a modificat foarte puțin. Practic, schimbările apar doar la capitolul venituri. În 2025, parlamentara declară aproape 434 de mii de lei din activitatea de deputată – salariu și indemnizații. În 2021, veniturile erau de aproape 132 de mii de lei, dintre care peste 30 de mii de la PCRM – sumă care nu mai apare în declarația pentru 2025.

În rest, averea rămâne aproape neschimbată. La fel ca anterior, Diana Caraman indică un apartament asupra căruia are drept de abitație, acordat în baza unui acord verbal, cu valoarea declarată de 0 lei. Parlamentara nu a declarat niciun automobil pe parcursul mandatului. Singura noutate din 2025 este un cont bancar în care sunt păstrați puțin sub 100 de lei.

Gaik Vartanean, Alternativa: sute de mii de lei din Parlament, datorii și apartament modest

Fracțiunea „Alternativa” – a patra ca mărime din Parlament – este condusă de Gaik Vartanean. Acesta a fost ales pentru prima dată deputat în 2019, pe lista Partidului Socialiștilor. A candidat din nou în 2021, pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, reușind să obțină încă un mandat. În 2022, Vartanean a părăsit fracțiunea BCS și s-a alăturat partidului condus de primarul Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN). În Parlament a rămas atunci în calitate de deputat independent. În 2025 a fost din nou reales, de această dată pe lista Blocului „Alternativa”, din care a făcut parte și MAN.

În 2025, Gaik Vartanean a obținut aproximativ 614 mii lei din activitatea de deputat. Alți 60 de mii de lei i-a declarat drept cadou primit de ziua sa de naștere, fără a preciza de la cine. Comparativ, cu șapte ani în urmă, parlamentarul declara venituri de peste 226 de mii de lei din salariu și indemnizații achitate de Parlament.

Diferențe apar și la capitolul imobile. Dacă în 2019 nu declara niciun bun, în 2025 apare un apartament de 60 de metri pătrați, dobândit în 2017, care evaluat la aproape 355 de mii de lei.

La capitolul automobile, situația rămâne relativ constantă. Atât în 2019, cât și în 2025, parlamentarul declară două mașini. Cea mai recentă, un Suzuki Vitara, a fost achiziționată în 2021, valoarea declarată fiind de 80 de mii de lei.

Pe lângă bunuri, Vartanean declară și datorii: un împrumut de 90 de mii de lei, contractat în 2023 de la Mikael Titinovskii, cu termen de rambursare în 2025.

Renato Usatîi, Partidul Nostru: venituri modeste din Parlament, milioane cheltuite pe concerte, vacanțe și pază

Fracțiunea Partidului Nostru, aflată și ea în opoziție, este condusă de fostul primar de Bălți și liderul formațiunii, Renato Usatîi. Deși a participat la patru scrutine parlamentare, acesta a reușit să acceadă în Parlament pentru prima dată abia la alegerile din 2025.

Pentru anul 2025, Usatîi declară venituri oficiale doar din activitatea de deputat – puțin peste 650 de mii de lei, sub formă de salarii și compensații.

La capitolul avere, însă, diferențele sunt semnificative. Parlamentarul declară 18 terenuri, dobândite prin cumpărare, concesiune sau arendă în perioada 2011–2017. În plus, deține 16 bunuri imobile – inclusiv șase case, două apartamente, un garaj și alte construcții – majoritatea cumpărate sau primite prin donație între 2011 și 2024.

Și garajul parlamentarului este consistent. În perioada 2020–2024, Usatîi a intrat în posesia a șase bunuri mobile. Cel mai scump automobil – un Land Rover Range Rover Autobiography LWB – a costat 177 de mii de euro, echivalentul a circa 3,6 milioane de lei.

Liderul Partidului Nostru declară și o colecție de ceasuri de lux, formată din trei piese, în valoare totală de aproximativ 270 de mii de euro. Cel mai valoros, un Breguet de 150 de mii de euro, a fost primit donație în 2019.

Cheltuielile sunt, de asemenea, pe măsură. Anul trecut, Usatîi a declarat că a cheltuit 132 de mii de euro pentru vacanțe, 640 de mii de lei pentru servicii de pază și peste 1,5 milioane de lei pentru activități filantropice. Cele mai mari sume au fost însă direcționate către organizarea a două evenimente – peste 9,6 milioane de lei.

Reamintim că deputatul a organizat, în vara anului 2025, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, două concerte în Piața Marii Adunări Naționale, la care au cântat inclusiv artiști ruși precum Basta, Macan, Leonid Agutin și Liusea Cebotina.

Vasile Costiuc, Democrația Acasă: bani de pe rețelele de socializare și de la partid… și datorii

parlament.md

Fracțiunea „Democrația Acasă” este condusă de liderul partidului, Vasile Costiuc. La fel ca Renato Usatîi, acesta a participat la alegeri parlamentare încă din 2014, însă a reușit să treacă pragul electoral abia la scrutinul din septembrie 2025.

În 2025, familia Costiuc a obținut venituri cumulate de aproximativ 570 de mii de lei. Din această sumă, circa 336 de mii de lei îi revin direct parlamentarului. Banii au fost câștigați din activitatea în Parlament, de pe rețelele de socializare și din activitatea de partid.

La capitolul avere, Costiuc declară un teren agricol dobândit în 2009 și un apartament de 61 de metri pătrați, achiziționat în 2020. Bunul imobil este evaluat la peste 34 de mii de euro.

În garaj, familia deține două automobile marca Mercedes, cumpărate în 2024 și 2025. Cel mai scump dintre acestea are o valoare declarată de 360 de mii de lei.

Pe lângă venituri și proprietăți, liderul „Democrația Acasă” declară și datorii – un credit de 100 de mii de lei, contractat în 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: