Bani

Publicitatea de la YouTube a revenit în Moldova. Urmează și monetizarea?

Nicolai Paholinițchii
| 27 martie, 2024
17:22

Pe segmentul moldovenesc de YouTube și pe aplicațiile videohostingului a reapărut publicitatea, care a dispărut acum câțiva ani. NM vă spune ce înseamnă acest lucru, dacă va apărea după publicitate și monetizarea și cum poate influența această decizie piața de publicitate din Moldova.

Ce s-a întâmplat?

Săptămâna aceasta a apărut reclama pe segmentul moldovenesc de YouTube (pe site și în aplicațiile mobile, precum și pentru utilizatorii Smart TV). Acest lucru a fost observat de utilizatorii rețelelor sociale și de participanții pe piața de publicitate.

Iar în după-amiaza zilei de 26 martie, reclama se afișa deja și în interiorul videoclipului. Afișarea unui astfel de videoclip influențează monetizarea canalelor de YouTube. Cu toate acestea, în momentul realizării acestui material, monetizarea pentru autorii moldoveni nu funcționa.

Deocamdată utilizatorii segmentului de YouTube din Moldova văd reclame ale mărcilor străine și moldovenești. Aparent, este programată în instrumentele Google (videohostingul YouTube aparține Google).

Nu se știe din ce cauză au fost operate aceste modificări. NM a trimis o solicitare în scris către YouTube, dar nu a primit încă un răspuns.

Ce fel de monetizare?

YouTube permite autorilor de canale să câștige bani cu ajutorul programului de parteneriat al YouTube. Când vizionează videoclipuri, utilizatorului i se arată reclame video și text. Iar monetizarea funcționează în felul următor: agentul de publicitate plătește bani YouTube-ului pentru publicitatea plasată pe această platformă, YouTube păstrează o parte din bani, iar cealaltă parte o dă autorilor de canale. Costul reclamei și câștigurile autorilor de canale variază în funcție de țara de vizionare și de numărul de abonați al canalului de YouTube.

Monetizarea nu a funcționat niciodată oficial în Moldova, dar utilizatorilor le-a fost arătată publicitate a brandurilor locale, iar autorii de canale au putut obține venituri indicând că canalul lor este înregistrat în România sau în altă țară în care monetizarea este permisă.

În primăvara lui 2021, din motive necunoscute, publicitatea, și odată cu ea și monetizarea, a dispărut complet de pe segmentul moldovenesc de YouTube.

Ce efecte va avea decizia asupra pieței de publicitate?

Digital Group Head Initiative Media Moldova Alexei Volneanschii ne-a povestit că, după ce YouTube a părăsit piața de publicitate din Republica Moldova în 2021, nu au mai rămas alte platforme comparabile ca preț și capacități de targetare a ofertelor publicitare. „În acest timp, situația s-a schimbat, iar vânzătorii locali și străini (platforme care vând publicitate – NM) au început să ofere un inventar video de calitate la prețuri rezonabile. Încă nu este clar ce se va întâmpla cu prețurile pentru publicitatea pe YouTube, dar cred că platformelor alternative le va fi foarte greu să concureze”, este sigur expertul.

Potrivit acestuia, atunci când publicitatea pe YouTube a dispărut, jucătorii de pe piață au fost forțați să „reasambleze strategiile de plasare din mers și să refacă planurile pentru campaniile curente și cele planificate”. „Acum, se pare că situația se va schimba din nou, de data aceasta în direcția opusă. Acesta va fi cu siguranță un instrument foarte popular pe piață și, sunt sigur, își va recăpăta rapid poziția de lider”, a spus Volneanschii și a adăugat că jucătorii de pe piață așteaptă oportunitatea de a plasa publicitate direcționată pe TikTok.

CEO-ul agenției de publicitate Publicis Media Moldova, Dorel Samoilă, consideră, la rândul său, că revenirea publicității pe YouTube rezolvă problema care a apărut pe piața televiziunii după închiderea mai multor posturi TV. „Din punct de vedere al publicității video, această zonă va crește semnificativ. Dacă am compara cu locul unde putem cumpăra [spațiu publicitar], atunci YouTube are potențialul de a cuprinde 40% din auditoriu – este mult, la egalitate cu Facebook. Nu am putut obține acest așa acoperire pe alte site-uri”, a spus Samoilă.

Este de remarcat faptul că, după închiderea a peste zece canale TV din Moldova, jucătorii de pe piața de publicitate au declarat că companiile nu pot desfășura o campanie de publicitate care ar acoperi întregul public țintă de care au nevoie, în timp ce costul reclamei la posturile TV care au rămas este în creștere.

Samoilă a mai menționat că pe platformele online de alternativă, costul reclamei a fost mult mai mare decât pe YouTube și nu a existat cantitatea necesară de inventar publicitar. Potrivit acestuia, înainte ca YouTube să părăsească piața din Republica Moldova, volumul anual de publicitate pe acesta era de 1-1,5 milioane de euro. „Acum, având în vedere problemele de pe piața televiziunii, ar putea ajunge până la 3 milioane de euro”, este sigur expertul.

În același timp, potrivit acestuia, este nevoie de timp pentru a înțelege dacă reclama care apare este o eroare (o eroare în program). „Este ciudat că monetizarea nu a fost activată în Moldova, pentru că, de obicei, reclamele sunt afișate în țările participante la programul de monetizare. Pentru că în astfel de țări există o echipă de moderatori. Ultima dată au închis posibilitatea monetizării, pentru că, din lipsă de moderare, publicitatea brandurilor mondiale ar fi putut fi plasată alături de un content extremist”, a spus Samoilă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

top, youtube

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!