Partidul „Șansă”

Punct final pentru „Șansa” lui Șor. Decizia Curții Supreme de Justiție privind excluderea din alegerile locale

Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins recursul Partidului „Șansă”, afiliat politicianului fugar Ilan Șor, împotriva deciziei instanței de apel care a dat dreptate Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) atunci când a anulat înregistrarea la alegerile locale din 2023 a candidaților formațiunii, scrie Ziarul de Gardă. Decizia a fost pronunțată pe 28 iunie.

Magistrații CSJ au constatat că măsura luată de CSE pe 3 noiembrie 2023 în privința candidaților „Șansă” este „legală, justificată şi proporţională, iar aprobarea acesteia a avut loc în conformitate cu prevederile legale şi principiile de drept internaţionale”.

În decizia magistraților se face referire la un raport al Serviciului de Informații și Securitate despre deconspirarea unei „operațiuni masive de influențare a proceselor electorale, în special prin finanțare tenebră a campaniei electorale a Partidului „Șansă”, valoarea căreia depășește suma de 90 000 000 de lei”.

„Totodată, a fost confirmat faptul că majoritatea fondurilor date, care au originea din afara țării, în special din Federația Rusă, sunt puse la dispoziția exponenților grupului criminal prin platforme financiare internaționale/a statelor terțe, cu scop de camuflare a provenienței și destinației. De asemenea, se evidențiază că grupul criminal Șor, în scop de influență electorală subversivă, este susținut de grupul criminal Plahotniuc”, se mai arată în textul deciziei.

***

Pe 3 noiembrie 2023, Partidul „Șansă” a fost exclus din alegerile locale planificate pentru data de 5 noiembrie, din motive de securitate națională, prin decizia Comisiei Situații Excepționale (CSE). În consecință, CEC a aplicat ștampila „RETRAS” în toate buletinele de vot. Detalii AICI.

Pe 4 noiembrie, Partidul „Șansă” a anunțat că a contestat decizia autorităților în instanță.

Pe 12 decembrie, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia CSE prin care concurenții electorali ai Partidul „Șansă” au fost scoși din alegeri locale generale. Detalii AICI. Ulterior, consilierul premierului Daniel Vodă a declarat că Guvernul va ataca la CSJ hotărârea judecătorească.

Pe 22 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia Curții de Apel Chișinău prin care dispoziția CSE a fost abrogată.

***

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de fugarul Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor. Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Ulterior, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

În februarie 2024, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției să intervină după ce Partidul Politic „Șansă” ar fi refuzat să prezinte la Comisie toate informațiile solicitate privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Comisia susținea că reprezentanții partidului nu ar fi cooperat cu autoritatea electorală, nu ar fi dat curs solicitării Comisiei de a se înfățișa la sediul acesteia și nu ar fi prezentat actele care le-ar fi fost cerute. Detalii AICI. În reacție, liderul formațiunii politice Alexei Lungu a calificat acțiunea drept un „atac fără precedent” și a anunțat că este gata să apere drepturile partidului inclusiv în instanțele internaționale. Detalii AICI.

Pe 15 mai 2024, Ministerul Justiției a cerut, în judecată, ca activitatea Partidului Politic „Şansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, să fie limitată pentru un termen de 6 luni. Instituția a motivat că a fost sesizată de Comisia Electorală Centrală care ar fi constatat că partidul „nu s-a conformat cerințelor Comisiei și nu a prezentat date complete” în cadrul unui „control complex”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Moldova vrea să învețe de la România cum să absoarbă fondurile UE. Deputat PAS: Are foarte multă experiență

Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova și comisiile pentru afaceri europene ale legislativului bicameral al României au avut o ședință comună astăzi, 13 martie, la Chișinău. Parlamentarii celor două state au discutat despre colaborarea bilaterală pentru avansarea procesului de integrare europeană al Republicii Moldova. În special, oficialii au discutat despre un eventual schimb de experiență în domeniul absorbției fondurilor UE.

În cadrul unei conferințe de presă, Marcel Spătari, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru integrare europeană, a spus că membrii comisiilor parlamentare au discutat despre sprijinul pe care-l oferă România în dialogul cu statele membre ale Uniunii Europene, în vederea deschiderii negocierilor pe cele șase clustere de negociere, precum și despre expertiza pentru implementarea aquis-ului UE și Programului naționale de aderare, în special în domenii precum protecția mediului, servicii financiare sau reglementarea spațiului informațional.

Oficialii au mai discutat despre un eventual schimb de experiență privind absorbția fondurilor europene.

Este foarte important să asigurăm un grad înalt de absorbție pentru sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană din punct de vedere financiar. Și aici România are foarte multă experiență. Vom continua dialogul în acest domeniu pentru a asigura o mai bună absorbție a fondurilor europene în Republica Moldova”, a spus Marcel Spătari.

La rândul său, vicepreședinta Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților din Parlamentul de la București, Mirela Furtună, a declarat că România este „principalul susținător” al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene și sprijină ferm aderarea sa blocul comunitar.

Republica Moldova este pregătită să deschidă toate clusterele de negociere, vorbim de cele 6 clustere, iar România este cea care va susține deschiderea cât mai rapidă – dovadă și progresele realizate ale statului moldovean recunoscute de Comisia Europeană. Considerăm că obiectivul aderării în anul 2028, asumat de autorități, este pe cât se poate de ambițios, pe atât de realist”, a menționat Furtună.

Amintim că Republica Moldova, care țară candidată la aderarea la UE, a deschis în decembrie 2025 discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Între timp, deschiderea oficială a negocierilor de aderare, care necesită aprobare din partea tuturor statelor membre ale UE, rămâne blocată din cauza poziției Ungariei față de Ucraina, care la fel este țară candidată.

Autoritățile ungare susțin că începerea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care în prezent merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care guvernează Republica Moldova, și-a asumat drept obiectiv finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare la UE până în anul 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: