Maia Sandu și Roberta Metsola

„Putea fi un incident mult mai critic”. Președinta Parlamentului European consideră că racheta căzută la Naslavcea este un semnal de amenințare

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola este de părere că fragmentele de rachetă care au căzut în orașul Naslavcea din nordul Republicii Moldova reprezintă un semnal de amenințare care demonstrează că orice este posibil și că incidentul ar fi putut avea urmări mai grave. Oficialul european aflat într-o vizită oficială la Chișinău a menționat că UE trebuie să creeze „o uniune stabilă de securitate și apărare, care să completeze NATO și să ajute țări precum R. Moldova”. 

Am fost informați despre amenințarea continuă de securitate și vulnerabilități. Vedem R. Moldova ca o țară care stă ferm în fața unui război foarte greu, alături de țara vecină. Este un război care a început pe 24 februarie, dar pentru acest război au fost niște semnale de avertizare pe care UE le-a văzut mai devreme. Este un atac pentru care trebuia să fim mai pregătiți. Și noi trebuie să consolidăm infrastructura de securitate. Parlamentul European a fost foarte clar: trebuie să creăm o uniune stabilă de securitate și apărare, care va completa NATO și să ajutăm țări precum R. Moldova pentru a preveni ceea ce putea fi un incident mult mai critic. Chiar și așa, este un semnal de amenințare penru noi toți că orice se poate întâmpla și trebuie să fim pregătiți. Dar doamna Maia Sandu și autoritățile au demonstrat că puteți sta cu capul sus în fața acestor amenințări”, a menționat președinta Parlamentului European, aflată în vizită oficială la Chișinău.

Amintim că pe 31 octombrie resturile unei rachete, care a fost doborâtă de sistemul anti-aerian ucrainean, a căzut pe teritoriul Republicii Moldova în extremitatea nordică a localității Naslavcea. Incidentul nu a înregistrat victime, dar ferestrele mai multor locuințe din Naslavcea au fost distruse. Autoritățile ucrainene au anunțat că a avut loc un atac cu drone asupra barajului Dnestrovsc1, din teritoriul Ucrainei, care este la o distanță de 10 km de barajul Naslavcea. Atacul rusesc nu a afectat barajul, dar au fost atacate componentele electrice aferente barajului ucrainean, vizate fiind transformatoarele electrice.

Președinta Maia Sandu a efectuat o vizită la Naslavcea. S-a anunțat că vor fi alocate resurse financiare pentru susținerea celor care au avut de pătimit în urma rachetei doborâte. Este vorba despre 21 de gospodării.

Anterior, pe 10 octombrie, zeci de rachete rusești au lovit infrastructura critică, clădirile rezidențiale și locurile de joacă din Ucraina. În aceeași zi, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că trei rachete rusești, care au lovit ținte în Ucraina, au zburat deasupra spațiului aerian al țării noastre. Instituția a declarat că țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul.

Procuratura a inițiat un dosar penal pe aceste fapte.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: