Getty Images

Putin pentru totdeauna? Președintele Rusiei ar putea avea un număr nelimitat de mandate

Preşedintele rus Vladimir Putin aflat în cel de-al patrulea mandat, a anunțat marți că susține un amendament la Constituție propus de propriul său partid care i-ar permite să aibă un număr nelimitat de mandate. Totuși, cea care va trebui să decidă dacă el va putea sau nu să candideze din nou, după adoptarea vastei sale reforme a Constituţiei, este Curtea Constituţională, informează AFP, potrivit Agerpres.

Susţinând un discurs în faţa parlamentarilor ruşi, Putin a estimat ca fiind „posibil să fie „resetat” contorul ce limitează la două mandate prezidenţiale”, după adoptarea revizuirii Constituţiei, ceea ce i-ar permite să candideze din nou după încheierea mandatului său actual, în 2024.

Propunerea de amendare a Constituției a venit din partea deputatei Valentina Tereșkova (Partidul Rusia Unită).

„Nu e vorba despre Putin, e vorba despre noi, poporul rus, și viitorul nostru. De ce să complicăm lucrurile și să creăm obstacole inutile? Trebuie să planificăm totul onest și deschis”, a spus inițiatoarea amendamentului, Valentina Tereșkova, potrivit agenției TASS.

„În principiu, această opţiune ar fi posibilă, însă cu o condiţie: în cazul în care Curtea Constituţională va conchide oficial că un asemenea amendament nu contravine legii fundamentale” şi „doar dacă cetăţenii susţin un asemenea amendament în timpul votului naţional din 22 aprilie”, a declarat Vladimir Putin.

Președintele Rusiei a afirmat de asemenea că „o putere prezidenţială puternică este absolut necesară pentru Rusia” şi că „situaţia economică şi securitară actuală o reaminteşte încă o dată”.

Recunoscând că „ruşii trebuie să aibă în orice fel de alegeri o alternativă”, el a estimat cu toate acestea că „stabilitatea este poate mai importantă şi trebuie să fie prioritară”.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat de asemenea împotriva organizării de alegeri legislative anticipate, solicitate de mai mulţi deputaţi pe fondul profundei reforme constituţionale dorite de preşedintele rus. „Nu văd necesitatea de a organiza alegeri legislative anticipate”, a spus el.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: