Decesul ex-deputatei Elena Hrenova a provocat un val de mesaje răutăcioase pe rețelele sociale. Numeroase comentarii au depășit nu numai limitele eticii, dar și cele ale omeniei. Acest val de răutate și insulte extreme nu a trecut fără politică și politicieni, unii dintre aceștia încercând să-l stopeze și îndemnând oamenii la compasiune. NM și câțiva experți au încercat să înțeleagă, cum am ajuns noi la așa ceva.

Cum un deces a devenit motiv pentru insulte

Informația despre decesul Elenei Hrenova, fostă deputată a Partidului Socialiștilor, consilier municipal, a provocat un val de mesaje răutăcioase pe rețelele sociale. S-au făcut glume într-un mod deloc inofensiv despre numele ei, despre părerea ei referitoare la denumirea limbii de stat. Unii s-au bucurat că se va reduce povara asupra fondului de pensionare (Hrenova a fost pensionară), iar cineva a numit-o „dușmanul Moldovei”, pentru că ea nu cunoștea limba de stat.

Asemenea comentarii au apărut la știrile despre decesul Elenei Hrenova care au fost publicate de mai multe surse media, inclusiv de NM. Au vorbit batjocoritor despre aceasta și unii bloggeri, și unele comunități de pe rețelele sociale.

Comentând acest val de mesaje răutăcioase, socialiștii au menționat că unele comentarii de acest gen aparțin simpatizanților Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS). „Comentariile „oamenilor buni” la „TV-urile bune” despre moartea Elenei Hrenova. Nici măcar nu este evul mediu. Este epoca paleoliticului. Vreau să atrag atenția asupra faptului că Elena Hrenova a fost o persoană onestă și corectă. Ea nu a furat niciun leu, nu a săvârșit nicio infracțiune”, a scris deputatul socialist Bogdan Țîrdea pe canalul său de telegram.

Reacționând la această situație, unii politicieni de dreapta au chemat la calm și compasiune. „Oameni buni, totuși a murit un om, un om cu familie, cu nepoți, copii. Imaginați-vă pentru o clipă că acești copii, nepoți citesc aceste comentarii răutăcioase. Știu că declarațiile din trecut ale Elenei Hrenova au supărat tare multă lume, m-au supărat inclusiv și pe mine. Dar asta nu scuză comentariile extrem de răutăcioase pe care le-am observat”, a scris Radu Marian, deputat al Partidului PAS.

Și Valeriu Munteanu, liderul Partidului „Uniunea Salvării Basarabiei”, s-a expus împotriva agresiunii. „Viața, la fel ca și moartea unui om, indiferent cine este acesta, nu pot fi subiecte de stigmatizare publică, sunt niște limite omenești, care odată trecute, putem aluneca către extreme sociale și politice foarte periculoase, cum ar fi homofobia sub orice formă sau chiar nazismul”.

Prin ce este cunoscută Elena Hrenova

Elena Hrenova a devenit persoană publică atunci când a ajuns în parlament pe listele Partidului Socialiștilor. Deputata Hrenova cunoștea rău limba de stat și o numea moldovenească. În timpul ședințelor parlamentului, purta căști în care se făcea traducerea sincronă a discursurilor. Iar în discuțiile cu jurnaliștii, adesea răspundea neadecvat la întrebările ce i se adresau în limba de stat.

Însă deputata Elena Hrenova n-a fost observată în vreun fel de scandaluri politice sau de corupție. Însă anume necunoașterea limbii de stat și numirea cu încăpățânare a acesteia „moldovenească”  și nu activitatea sa legislativă sau politică au provocat nemulțumirea societății de dreapta.

Cum am ajuns până la așa ceva

Igor Volnițchi, analist politic, directorul companiei „Poliexpert”, consideră că politicienii sunt de vină în această situație. „Pentru că toți politicienii au dezbinat într-atât societatea, încât au impus-o să privească reprezentanții celeilalte tabere ca pe niște dușmani cărora le poți dori chiar și moartea”, a menționat Volnițchi.

În opinia sa, toți politicienii – „și de stânga, și de dreapta, și centriștii”, ar trebui să tragă învățăminte din aceasta. „Este anormal, așa ceva nu trebuie să se întâmple în nicio țară din lume. Nu mai poate fi tolerat nivelul de ură care este răspândită în societatea noastră”, consideră expertul.

În același timp, în opinia lui Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, răutatea n-ar trebui să fie atribuită întregii societăți”. „Mai degrabă, acestea sunt efetele recentei campanii electorale, în timpul căreia au reapărut liniile de dezbinare în viziuni, convingeri, locul de trai. În această situație, este mult mai important, cum vor reacționa cei care formează opinia publică. Ei vor tăcea sau își vor expune punctul de vedere valoros și vor calma spiritele deplasate?”, se întreabă expertul.

Potrivit afirmațiilor sale, „lipsa unei reacții clare în această situație, în special din partea autorităților, va însemna că un asemenea comportament necivilizat este admisibil, că el poate fi dezvoltat și poate trece în acțiuni dure”. „Din partea mea, vreau să zic că înainte de a scrie astfel de „necrologuri”, atribuiți-le vouă: v-ar plăcea să citiți așa ceva despre moartea părinților voștri, a rudei voastre sau despre voi personal? Nimeni n-a anulat conștiința, cultura și responsabilitatea personală”, a subliniat Goloșceapov.

Denis Cenușa, analist politic, cercetător al Universității Giessen, a comunicat pentru NM că în Moldova a fost întotdeauna un nivel scăzut al toleranței. „Acest lucru poate fi văzut, citit, simțit prin intermediul internetului, care s-a transformat într-o fereastră spre sufletul cetățeanului Moldovei. Acolo se poate vedea, cine și ce idei promovează. Toate acestea se desfășoară pe fundalul unei campanii electorale care tocmai s-a încheiat. Însă emoțiile nu dispar nicăieri”, a menționat Cenușa.