BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

Reacția BNM în urma perchezițiilor desfășurate de PCCOCS

Banca Națională a Moldovei (BNM) mizează pe o anchetă obiectivă și eficientă, în beneficiul cetățenilor. Este reacția reprezentanților instituției, în urma perchezițiilor inițiate de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (​PCCOCS).

„Banca Națională a Moldovei (BNM) reiterează că a fost și rămâne deschisă să contribuie la investigarea fraudei bancare din 2014 și, în acest sens, își reconfirmă voința pentru finalizarea rezultativă a anchetei. Astfel, banca centrală a cooperat și colaborează pe deplin cu organele de urmărire penală, oferind toate materialele existente, explicații, specialiști etc. la solicitarea acestora, precum și din proprie inițiativă.BNM speră că acțiunile de astăzi ale procuraturii în biroul unui angajat au adus claritate. Banca Națională mizează pe o anchetă obiectivă și eficientă, în beneficiul cetățenilor”, se arată în declarație.

***

Amintim că PCCOCS a desfășurat percheziții la domiciliul, iar în prezent și în biroul de serviciu al lui Ion Ropot, fostul administrator special al Băncii de Economii, care deține și funcția de șef de departament al Băncii Naționale a Moldovei, context în care acesta a fost reținut în baza bănuielii rezonabile de comitere a abuzului de serviciu.

Acțiunile de urmărire penală au loc în cadrul investigării dosarului „fraudei bancare”, pe segmentul  gestionării garanțiilor bancare acordate de către BNM instituțiilor financiare: B.C. „Banca de Economii” S.A., B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A.

Potrivit legii, abuzul de serviciu comis în interesul unei organizații criminale se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

De trei ori mai puține primării după alegerile din 2027? Guvernul estimează că vor rămâne doar 292

După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent. Cifra a fost anunțată pe 2 septembrie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul unei conferințe de presă dedicate procesului de amalgamare. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat.

63% dintre primării se vor amalgama voluntar

În cadrul conferinței de presă, Buzu a amintit că în Republica Moldova sunt, în prezent, 892 de primării. Dintre acestea, 890 pot iniția și finaliza procesul de amalgamare voluntară. Primăria municipiului Chișinău și Primăria municipiului Bălți nu pot face acest lucru.

Astfel, Buzu a anunțat că 63% dintre primării, sau 561 de primării, au o decizie finală cu privire la amalgamarea voluntară.

Despre bani

„Vom avea, în final, un fond de 4 miliarde 500 de milioane de lei pentru stimulente. Vorbim de trei stimulente: stimulentul de pregătire oferit în acest an; stimulentul de dezvoltare triplat de către Guvern – 3000 de lei per cap de locuitor, bani care vor merge în investiții începând cu ianuarie 2027; și stimulentul post-amalgamare începând cu anul 2028 în noile primării. Deci, vom avea trei ani la rând – 2028, 2029, 2030 – până la 2 milioane de lei în bugetul noii primării, pentru ca aceste resurse să fie utilizate în procesul de dezvoltare sau alte nevoi specifice pe care le vor identifica aleșii locali”, a comunicat Buzu.

Ulterior, el a venit cu exemple: în Ungheni, unde sunt 10 primării care s-au unit, vor fi investite 157 de milioane de lei. La Călărași, unde 14 primării s-au unit, vor fi investite 116 milioane de lei. La Rezina, unde 9 primării s-au unit, vor fi investite 85 de milioane de lei.

254 de primării trec la etapa de amalgamare normativă

„O parte din aceste primării au început procesul de amalgamare voluntară, doar că nu l-au finalizat. (…) Deci, dacă există o primărie din Republica Moldova unde numărul de cetățeni este sub 3000, au fost aceste două opțiuni – amalgamare voluntară, care deja numai este disponibilă, și amalgamarea normativă, care trebuie să o parcurgem acum. (…) Inclusiv după alegerile din 2027 vom avea această prevedere legală – dacă numărul de cetățeni în primărie va scădea sub 3000, acea primărie va trebui să intre din nou într-un proces de amalgamare”, a menționat Buzu.

Alexei Buzu/Alexei Buzu

Aproximativ 292 de primării după alegerile locale

Potrivit lui Buzu, noua structură administrativă a țării va intra în vigoare odată cu alegerile locale generale din anul viitor.

„Ne așteptăm ca, după alegerile locale din 2027, să avem 292 de primării. Este o estimare preliminară. Cifra poate să se schimbe, pentru că nu am finalizat tot procesul”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Amintim că 60 de primării din Republica Moldova au declarat, din start, că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. Detalii AICI. Ulterior, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că acestea „vor fi amalgamate prin lege, fără stimulente financiare”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: