Andrei Mardari / NewsMaker

Reacția Chișinăului la pretinsele focuri de armă trase în direcția satului Cobasna, din Ucraina

Până la această oră, autoritățile de la Chișinău nu au publicat o poziție oficială cu privire la informațiile publicate de Tiraspol, despre presupuse focuri de armă trase în direcția satului Cobasna, de pe teritoriul Ucrainei. Contactați de NM, reprezentanții Guvernului au refuzat să comenteze, iar cei ai Biroului politici de reintegrare au declarat că monitorizează situația, însă nu pot confirma, nici infirma incidentul.

„Biroul politici de reintegrare, în colaborare cu alte instituții, monitorizează cu atenție situația în regiune. Satul Cobasna se află în afara Zonei de securitate și nu este controlată de Comisia Unificată de Control. De aceea, Biroul nu poate confirma sau infirma incidentul din Cobasna”, ne-au spus reprezentanții instituției.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului Anastasia Taburceanu a declarat pentru NM că nu poate comenta deocamdată informațiile despre satul Cobasna din raionul Rîbnița.

În dimineața de 27 aprilie, canalele transnistrene de Telegram au anunțat că în satul Cobasna, acolo unde se află depozitul uriaș de muniții sovietice, s-au auzit focuri de armă. Contactat de NM, copreședintele Comisiei Unificate de Control, Oleg Beleakov, care reprezintă regiunea transnistreană, a declarat că situația în localitate este calmă. Potrivit acestuia, a fost tras un singur foc de armă, pe teritoriul Ucrainei.

Ulterior, așa-numitul „Minister de Interne” din regiunea transnistreană a publicat poziția Tiraspolului.

„Noaptea trecută, deasupra satului Cobasna din raionul Rîbnița au fost observate mai multe drone. Aparatele de zbor au fost lansate pe teritoriul Transnistriei din Ucraina. Dimineața, pe 27 aprilie, la 8:45, din partea ucraineană spre localitatea Cobasna au fost trase împușcături. Nu au fost raportate informații despre victime”, se arată în declarație.

Autoritățile de la Kiev nu au comentat deocamdată acuzațiile Tiraspolului.

***

Conform diferitelor estimări, în depozitul de la Cobasna ar putea exista între 19.000 și 21.500 de tone de muniție: obuze, bombe, mine, grenade, cartușe. O explozie la un depozit de aprovizionare din Cobasna poate fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone. Se estimează că aproximativ 57% din provizii sunt în întârziere pentru utilizare și transport.

Autoritățile de la Chișinău au solicitat în repetate rânduri Federației Ruse să distrugă munițiile din acest depozit. O adresare în acest sens a fost enunțată de către președinta R. Moldova Maia Sandu și în septembrie 2021, în cadrul discursului susținut în plenul Adunării Generale a ONU.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: