Locuitorii Moldovei au încă multe întrebări cu privire la următorul recensământ al populației, care va avea loc în aprilie-iulie anul curent, iar autoritățile, amintindu-și de eșecul ultimului recensământ, încearcă să prevadă totul din timp și să risipească temerile oamenilor. Cât de sigur este să răspunzi la întrebările incluse pe listele pentru recensământ? Sunt aceste date protejate cumva sau pot fi folosite de persoane terțe? Dacă refuz să răspund, voi fi amendat? Dacă nu sunt acasă? NM a discutat cu specialiști de la Biroul Național de Statistică și experți și răspunde la cele mai frecvente întrebări și, de asemenea, vă explică în detaliu cum se va desfășura recensământul și de ce avem nevoie de el.
Ce este un recensământ și de ce este necesar?
Un recensământ constă în numărarea populației care locuiește efectiv într-o țară, precum și colectarea și analiza caracteristicilor sale demografice, economice și sociale. Recensământul este singura modalitate de a colecta anumite informații. De exemplu, dacă informații despre numărul copiilor, viza de reședință și despre proprietăți pot fi obținute din diferite baze de date ale statului, atunci pentru a afla care este etnia unei persoane, ce limbi vorbește sau ce religie are e nevoie de recensământ.
În cadrul următorului recensământ, locuitorii Moldovei vor trebui să răspundă la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Când vor fi completate chestionarele, veți fi întrebat despre locul dvs de reședință, vi se va cere să numiți caracteristicile etnoculturale și chiar din ce sunt făcuți pereții și acoperișul casei dvs. Chestionarul privind populația este cel mai voluminos, acesta include date demografice, informații despre locul real de trai, fertilitate, religie, precum și un bloc de întrebări despre capacități limitate. Întrebările pot părea redundante sau ciudate, dar Guvernul trebuie să știe acest lucru pentru a utiliza ulterior informațiile atunci când elaborează documente și aprobă decizii strategice. Chestionarele vor fi, printre altele, și în limbile minorităților naționale: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și limba romilor.
facebook.com/statistica.md
Șeful direcției recensăminte a Biroului Național de Statistică (BNS), Dorin Lozovanu, a menționat pentru NM că recensământul se face în aproape toate țările. Mai mult, conform deciziilor ONU, acesta este un eveniment obligatoriu. „Nu sunt doar recomandări, există o regulă care prevede că fiecare stat este obligat să efectueze un recensământ general al populației și locuințelor cel puțin o dată la 10 ani”, a precizat el.
Lozovanu a mai spus că în întreaga lume s-au făcut recensăminte din cele mai vechi timpuri. De exemplu, se crede că Isus Hristos s-a născut în timpul recensământului, deoarece Maria și Iosif au părăsit Nazaretul și s-au dus la Betleem pentru a participa la recensământ.
„Primul recensământ clasic din istoria Moldovei a avut loc în perioada în care făcea parte din Imperiul Rus, în 1897. Următorul recensământ a fost efectuat în 1930 în perioada interbelică, când Basarabia făcea parte din România, iar al treilea – deja în perioada sovietică, în 1959. Pauzele lungi au fost generate de Primul și al Doilea Război Mondial. Apoi s-au efectuat cu regularitate recensăminte: în 1959, 1970, 1979 și 1989. Primul recensământ în Moldova independentă a avut loc în 2004, următorul în 2014. Au trecut zece ani, iar în 2024 organizăm un nou recensământ”, a spus Lozovanu.
Ce se va întâmpla dacă recensământul va eșua?
BNS consideră că, dacă recensământul va eșua, toate deciziile din țară, de la cele luate de cele mai importante instituții ale statului până la cele luate de antreprenori și organizații, se vor baza pe date învechite, care nu reflectă realitățile de astăzi. Acest lucru va însemna, printre altele, că fondurile bugetare nu vor fi direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Sociologul Alexandr Macuhin a subliniat că informațiile fundamentale obținute în urma recensământului sunt folosite în aproape toate domeniile economiei, afacerilor etc. „Majoritatea indicatorilor socio-economici depind de numărul populației care locuiește efectiv în țară, vârsta acesteia, distribuția pe raioane etc. În plus, dacă abordăm o problemă acută așa ca investițiile străine, atunci trebuie să înțelegem că orice investitor mai mult sau mai puțin lucid dorește să știe, printre altele, câți oameni trăiesc în anumite raioane ale Moldovei”, a spus sociologul.
Pentru a evalua la modul practic importanța recensământului, Macuhin a sugerat să ne imaginăm un investitor străin care urmează să deschidă o întreprindere de textile într-un raion de nordul Moldovei, întrucât ipotetic acolo există condiții bune pentru producția de textile. Dar vrea să înțeleagă câți oameni apți de muncă sunt în această zonă, câți dintre ei pot fi angajați pentru a lucra într-o fabrică de textile. La aceste întrebări se poate răspunde folosind datele recensământului.
Recensământul din 2014 este considerat un eșec. Biroul Național de Statistică a recunoscut oficial că în timpul acestui recensământ, aproximativ 20% din gospodării nu au fost acoperite, a amintit șeful companiei sociologice CBS Research, Vasile Cantarji. „E mult. Au existat mari întrebări cu privire la calitatea evaluării. BNS a făcut apoi eforturi suplimentare pentru a calibra și completa cifrele din alte surse administrative. Cooperarea cetățenilor este foarte importantă, astfel încât acoperirea să fie cât mai mare”, a spus Cantarji, adăugând că recensământul ar trebui să acopere 98-99% dintre gospodării.
El a explicat că informațiile care nu pot fi colectate în timpul recensământului sunt preluate din trei surse diferite, de exemplu, de la policlinici sau Serviciul Fiscal. Dar dacă în primele zile ale recensământului nu există nici măcar o acoperire de 20 la sută, atunci nicio completare din alte surse nu va ajuta.
În statele autoritare, a spus Cantarji, ziua recensământului este declarată zi liberă și oamenilor le este interzis să-și părăsească casele.
Cum se va desfășura recensământul și ce se va întâmpla dacă nu voi fi acasă?
În timpul recensământului, pentru care au fost alocate trei luni – din 8 aprilie până în 7 iulie, recenzorii care au fost special instruiți vor merge de la casă la casă. Potrivit lui Dorin Lozovanu, anul acesta a fost alocat atât de mult timp pentru recensământ deoarece s-a ținut cont de experiența nereușită a recensământului din 2014, care a fost efectuat timp de două săptămâni. De data aceasta, pentru munca de bază au fost alocate două luni și încă o lună de rezervă. Recenzorul va veni la o anumită adresă de cinci ori dacă nu va găsi proprietarul acasă. În plus, informații va putea oferi și o rudă care locuiește la aceeași adresă. „Dacă o persoană nu este găsită acasă în decurs de două luni, atunci cel mai probabil se află în afara țării și nu este obiectul acestui recensământ”, a spus Lozovanu.
El a mai spus că pentru efectuarea recensământului, BNS va angaja 3.795 de recenzori, care vor fi gestionați de 559 de supraveghetori, și de alți patru responsabili pentru fiecare regiune. Orice cetățean adult poate deveni recenzor dacă dorește. Trebuie să urmeze o instruire de o săptămână. Nu există cerințe speciale pentru cei care fac recensământul, dar aceștia trebuie să cunoască limba română și rusă și să fie buni comunicatori. „Este bine dacă o persoană a lucrat deja ca recenzor anterior. Acesta va fi un avantaj. Dar acest lucru nu este necesar, deoarece nu sunt atât de mulți oameni. Am apelat la universități și alte organizații publice pentru a ne ajuta să-i găsim pe cei dispuși”, a spus șeful departamentului BNS.
statistica.gov.md
El a mai menționat că actualul recensământ va fi efectuat pentru prima dată folosind dispozitive electronice. Anterior, chestionarul era pe hârtie și era completat manual. Acum, toți cei care fac recensământul vor avea tablete cu chestionare instalate pe ele. Vor exista multe opțiuni atunci când alegeți etnia, limba, religia și cetățenia.
„Pentru a reduce timpul necesar pentru completarea chestionarului și numărul de erori, am elaborat clasificatori de țări, localități din Moldova, profesii și domenii de activitate, grupuri etnice, limbi și religii. Pentru a oferi toate opțiunile posibile, am luat în considerare datele de la recensământul experimental din 2023 și cele anterioare”, a spus Lozovanu.
În clasificatoare, pe primele 20 de poziții au fost incluse variantele întâlnite cel mai frecvent, iar restul sunt în ordine alfabetică. În cazul în care lista nu conține opțiunea necesară, o puteți denumi pe a dvs. De asemenea, aveți dreptul de a refuza să răspundeți la o întrebare sau să indicați că nu cunoașteți răspunsul.
Dacă refuz să particip la recensământ, voi fi amendat?
Participarea la recensământ este responsabilitatea fiecărui cetățean. Potrivit Legii privind recensământul populației și locuințelor, refuzul de a furniza informații sau furnizarea de date incomplete sau eronate constituie infracțiune și se pedepsește cu amendă de la 1000 la 2,5 mii lei. Dar, după cum a subliniat Lozovanu, pedeapsa nu este scopul statului și al BNS. Aceste amenzi sunt greu de aplicat, întrucât doar conducerea BNS sau șefii centrelor regionale le pot aplica.
„Există țări în care participarea la alegeri este obligatorie. De exemplu, Australia, Noua Zeelandă. La noi obligatoriu este doar recensământul. Dacă îl faci voluntar, atunci nimic nu va reuși. Nu poți intervieva oameni peste o casă. Într-o astfel de situație, se poate dovedi că într-un sat majoritatea vrea să participe, iar în altul – nimeni. Și reiese că acest sat pur și simplu nu există”, a spus șeful departamentului BNS.
Cantarji, la rândul său, consideră că amenzile pentru refuzul de a participa la recensământ par nedemocratice, dar având în vedere importanța rezultatelor, consecințele negative ale eșecului recensământului pentru țară și lipsa de risc pentru populație, acest instrument este justificat. O părere similară este împărtășită și de Alexandr Macuhin, care se îndoiește că cineva a fost vreodată amendat pentru asta. În opinia sa, dacă au existat amenzi, acestea au fost cel mai probabil legate de comportamentul agresiv al respondenților. „Din păcate, nu doar recenzorii, dar și alți lucrători sociali care interacționează des cu oamenii nu sunt protejați de astfel de comportamente. Orice angajat de la urgență poate povesti multe astfel de istorii. Recenzorii sunt oameni care sunt angajați pentru câteva luni, așa că trebuie protejați de comportamentul nepotrivit al unor persoane”, consideră el.
Cât de sigur este să răspunzi la întrebări?
Potrivit lui Alexandr Macuhin, este important ca oamenii să înțeleagă că nu pot exista consecințe negative pentru răspunsul la întrebările recensământului: „Datele sunt dezagregate (separate) înainte de utilizare. Un operator convențional de bază de date, care apoi lucrează cu prelucrarea, nu va putea să potrivească sau să găsească date pentru o anumită persoană care locuiește la o anumită adresă. Prin urmare, nu pot exista consecințe personale din motive tehnologice.”
Acest lucru îl confirmă și șeful departamentului BNS, care a remarcat că recensământul nu este un instrument de verificare a cetățeanului, deoarece acest proces doar constată declarațiile unei persoane: „Se așteaptă ca oamenii să fie conștiincioși. Și nu are rost să minți, deoarece minciuna nu schimbă în general nimic. Acesta nu este un instrument de control”.
statistica.gov.md
Lozovanu a mai subliniat că recenzorii nu vor avea acces la date. Cu alte cuvinte, după ce recenzorul finalizează sondajul și închide chestionarul, nu se poate întoarce la chestionar și nu poate folosi datele persoanei în vreun fel anume. „Totul este stocat electronic și în siguranță. Există un Serviciu de Informare și Securitate Cibernetică, protecția datelor este asigurată pe servere speciale. Nu vor exista informații pe tabletele recenzorilor”, a dat asigurări Lozovanu. Și a adăugat că nu trebuie să vă temeți de taxe sau de orice alt control. „Există și alte mecanisme pentru asta. Statul are posibilitatea de a obține informații în alte moduri, de exemplu, despre construcția ilegală. Nu este nevoie de recensământ pentru asta”, a conchis șeful Direcției de Recensăminte a BNS.
***
Dacă mai aveți întrebări despre recensământ, răspunsurile la acestea în limba română sunt disponibile pe site-ul Biroului Național de Statistică într-o secțiune specială.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
