Tudor Mardei | NewsMaker

Reconstrucția Filarmonicii: de ce nu încep lucrările și unde sunt banii strânși din donații? Explicațiile ministrului Culturii

Donațiile acumulate pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, distrusă într-un incendiu acum cinci ani, se află în custodia Ministerului Finanțelor. Între timp, Ministerul Culturii a identificat o posibilitate de finanțare printr-un credit preferențial, însă, potrivit ministrului Sergiu Prodan, „singura problemă este posibilitatea Guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru accesarea acestui credit”. De cealaltă parte, Guvernul nu a alocat fonduri pentru reconstrucție, întrucât, potrivit ministrului, s-ar fi irosit banii „pe un proiect în care ne-am fi înglodat fără asistență externă”. În continuare, potrivit oficialului, vor fi realizate lucrări de proiectare a filarmonicii, cu bani din pachetul UE de 1,9 miliarde de euro.

La emisiunea „Pe față” de la Moldova1, ministrul a fost întrebat care este soarta banilor strânși pentru reconstrucția filarmonicii. „Nimeni nu s-a atins de ei, ei sunt în custodia Ministerului Finanțelor”, a comunicat Prodan.

Ulterior, el a ținut să menționeze că artiștii filarmonicii activează în condiții „destul de bune, poate chiar cele mai bune care sunt posibile la momentul actual”. „Deci, filarmonica este relocată în Palatul Republicii. Au spații de repetiții, au spații de odihnă, au și posibilitatea să folosească sala mare pentru concerte, dar desigur această sală nu este nici pe departe potrivită pentru activitatea unei filarmonici pentru că din punct de vedere acustic este o catastrofă din păcate. Această sală are cu totul altă menire și n-a fost construită pentru concerte”, a adăugat oficialul.

În continuare, ministrul a explicat de ce lucrările de reconstrucție nu au început până acum. „Noi am întreprins toți pașii necesari în ceea ce ține de Ministerul Culturii, ca să avem un concurs internațional pentru un proiect de idei, am găsit și posibilitatea de finanțare și aici vorbim de sume importante. (…) Noi vorbim de milioane, de zeci de milioane de euro. (…) Deci, am identificat partenerul care este Banca Europeană de Investiții, care este gata să ne acorde un credit preferențial pentru acest proiect. Ei sunt gata să-și asume și toate etapele prin mecanismele lor de contractare, de concurs, de lucrări, de studiu de fezabilitate, de tot tot ce înseamnă pachetul de producție. Singura problemă este posibilitatea Guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru accesarea acestui credit, pentru că bani bugetari sunt destinați în primul rând activității culturale și în al doilea rând, dacă avem posibilitatea și rămân, putem să vorbim de investiții capitale”, a comunicat ministrul.

Potrivit oficiului, din asistența financiară în valoare de 1,9 miliarde de euro, din partea UE, o sumă importantă este rezervată pentru Ministerul Culturii, iar din acești bani vor fi finanțate lucrările de proiectare a Filarmonicii: „Din acel miliard 900 de milioane, oferit de Uniunea Europeană prin granturi, prin credite preferențiale, o sumă importantă este rezervată pentru Ministerul Culturii, anume pentru investiții capitale și din clipa când vom putea accesa acești bani totul este gata pentru a începe lucrările de proiectare la acest obiect”.

Ulterior, ministrul a spus de ce Guvernul nu a alocat bani pentru reconstrucția filarmonicii: „De ce nu s-au alocat bani pentru construcția filarmonicii? Degeaba am fi cheltuit noi bani pentru construcția unei clădiri în timp ce oamenii ar fi plecat cu desăvârșire din Republica Moldova. Ceea ce nu s-a întâmplat. Deci, activitatea culturală s-a consolidat, oamenii văd o perspectivă, doresc să activeze, se întorc artiști notorii din Europa. (…) Deci, nu s-au irosit banii pe un proiect în care ne-am fi înglodat fără asistența externă”.

***

Fondată în 1940, în decursul celor 80 ani de activitate Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, de muzică academică, populară, muzică uşoară şi jazz.

Incendiul din Filarmonica Națională, care a avut loc pe 24 septembrie 2020, a distrus practic în totalitate interiorul clădirii. Pompierii au luptat ore în șir cu flăcările. Localizarea incendiului a fost posibilă abia spre seară.

Câteva zile mai târziu, Guvernul a deschis un cont special pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucției Filarmonicii. În august 2021, contactați de NM, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că, în conturile instituției, fuseseră adunați circa 2 milioane de lei din donații. Ulterior, în septembrie 2021, directoarea filarmonicii, Svetlana Bivol, a spus că s-au colectat aproximativ 4,5 milioane de lei pentru reconstrucția clădirii, însă această sumă nu este suficientă pentru construcția unei noi filarmonici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Transnistria la vot: numărul de secții pe malul drept și prezența alegătorilor în 30 de ani

Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.

Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.

În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.

De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.

ADEPT

Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.

ADEPT

La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.

ADEPT

Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: