Tudor Mardei | NewsMaker

Reconstrucția Filarmonicii: de ce nu încep lucrările și unde sunt banii strânși din donații? Explicațiile ministrului Culturii

Donațiile acumulate pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, distrusă într-un incendiu acum cinci ani, se află în custodia Ministerului Finanțelor. Între timp, Ministerul Culturii a identificat o posibilitate de finanțare printr-un credit preferențial, însă, potrivit ministrului Sergiu Prodan, „singura problemă este posibilitatea Guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru accesarea acestui credit”. De cealaltă parte, Guvernul nu a alocat fonduri pentru reconstrucție, întrucât, potrivit ministrului, s-ar fi irosit banii „pe un proiect în care ne-am fi înglodat fără asistență externă”. În continuare, potrivit oficialului, vor fi realizate lucrări de proiectare a filarmonicii, cu bani din pachetul UE de 1,9 miliarde de euro.

La emisiunea „Pe față” de la Moldova1, ministrul a fost întrebat care este soarta banilor strânși pentru reconstrucția filarmonicii. „Nimeni nu s-a atins de ei, ei sunt în custodia Ministerului Finanțelor”, a comunicat Prodan.

Ulterior, el a ținut să menționeze că artiștii filarmonicii activează în condiții „destul de bune, poate chiar cele mai bune care sunt posibile la momentul actual”. „Deci, filarmonica este relocată în Palatul Republicii. Au spații de repetiții, au spații de odihnă, au și posibilitatea să folosească sala mare pentru concerte, dar desigur această sală nu este nici pe departe potrivită pentru activitatea unei filarmonici pentru că din punct de vedere acustic este o catastrofă din păcate. Această sală are cu totul altă menire și n-a fost construită pentru concerte”, a adăugat oficialul.

În continuare, ministrul a explicat de ce lucrările de reconstrucție nu au început până acum. „Noi am întreprins toți pașii necesari în ceea ce ține de Ministerul Culturii, ca să avem un concurs internațional pentru un proiect de idei, am găsit și posibilitatea de finanțare și aici vorbim de sume importante. (…) Noi vorbim de milioane, de zeci de milioane de euro. (…) Deci, am identificat partenerul care este Banca Europeană de Investiții, care este gata să ne acorde un credit preferențial pentru acest proiect. Ei sunt gata să-și asume și toate etapele prin mecanismele lor de contractare, de concurs, de lucrări, de studiu de fezabilitate, de tot tot ce înseamnă pachetul de producție. Singura problemă este posibilitatea Guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru accesarea acestui credit, pentru că bani bugetari sunt destinați în primul rând activității culturale și în al doilea rând, dacă avem posibilitatea și rămân, putem să vorbim de investiții capitale”, a comunicat ministrul.

Potrivit oficiului, din asistența financiară în valoare de 1,9 miliarde de euro, din partea UE, o sumă importantă este rezervată pentru Ministerul Culturii, iar din acești bani vor fi finanțate lucrările de proiectare a Filarmonicii: „Din acel miliard 900 de milioane, oferit de Uniunea Europeană prin granturi, prin credite preferențiale, o sumă importantă este rezervată pentru Ministerul Culturii, anume pentru investiții capitale și din clipa când vom putea accesa acești bani totul este gata pentru a începe lucrările de proiectare la acest obiect”.

Ulterior, ministrul a spus de ce Guvernul nu a alocat bani pentru reconstrucția filarmonicii: „De ce nu s-au alocat bani pentru construcția filarmonicii? Degeaba am fi cheltuit noi bani pentru construcția unei clădiri în timp ce oamenii ar fi plecat cu desăvârșire din Republica Moldova. Ceea ce nu s-a întâmplat. Deci, activitatea culturală s-a consolidat, oamenii văd o perspectivă, doresc să activeze, se întorc artiști notorii din Europa. (…) Deci, nu s-au irosit banii pe un proiect în care ne-am fi înglodat fără asistența externă”.

***

Fondată în 1940, în decursul celor 80 ani de activitate Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova, de muzică academică, populară, muzică uşoară şi jazz.

Incendiul din Filarmonica Națională, care a avut loc pe 24 septembrie 2020, a distrus practic în totalitate interiorul clădirii. Pompierii au luptat ore în șir cu flăcările. Localizarea incendiului a fost posibilă abia spre seară.

Câteva zile mai târziu, Guvernul a deschis un cont special pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucției Filarmonicii. În august 2021, contactați de NM, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că, în conturile instituției, fuseseră adunați circa 2 milioane de lei din donații. Ulterior, în septembrie 2021, directoarea filarmonicii, Svetlana Bivol, a spus că s-au colectat aproximativ 4,5 milioane de lei pentru reconstrucția clădirii, însă această sumă nu este suficientă pentru construcția unei noi filarmonici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul „Șansă”

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: