Андрей Мардарь / NewsMaker

Reprezentații PAS au anunțat când vor fi alese organele de conducere ale parlamentului

La ședința legislativului din 29 iulie va fi ales președintele și vicepreședinții parlamentului, biroul permanent al parlamentului, dar și componența comisiilor parlamentare. Totodată, la ședința de joi vor fi constituite fracțiunile parlamentare. Despre acest lucru a anunțat Andrei Spînu, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„Joi, 29 iulie, ora 10:00, la ședința parlamentului se vor alege organele de conducere ale parlamentului”, a scris Spînu pe pagina sa de Facebook.

Este vorba despre președintele parlamentului, vicepreședinții parlamentului, componența numerică și nominală a biroului permanent al parlamentului, componența numerică și nominală a comisiilor parlamentare, președinții, vicepreședinții și secretarii comisiilor parlamentare.

De asemenea, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a declarat în cadrul emisiunii „Cutia neagră” că președintele legislativului și un vicepreședinte vor fi din partea PAS, iar al doilea vicepreședinte va fi ales de pe listele Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.

Litvinenco a mai spus că 7 sau 8 comisii parlamentare din cele 11 vor fi conduse de deputații PAS.

Menționăm că pe 26 iulie a avut loc prima ședință a parlamentului de legislatura a XI-a, la care și-au înregistrat prezența 91 din 101 de deputați aleși.

La începutul ședinței, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a prezentat raportul privind rezultatele alegerilor parlamentare anticipate şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi. La ședința de constituire a parlamentului de legislatura a XI-a a participat și președinta Republicii Moldova. Maia Sandu a ținut un discurs în fața parlamentarilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia și Azerbaidjan au semnat o declarație privind renunțarea la confruntarea militară, cu medierea SUA

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, au semnat o declarație privind renunțarea la confruntarea militară dintre țările lor, care a fost mediată de SUA. Evenimentul a avut loc în timpul vizitei din 8 august lui Aliev și Pașinian la Casa Albă, unde au purtat negocieri cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, relatează Meduza.

În cele din urmă am reușit să stabilim pacea. Armenia și Azerbaidjanul se angajează să înceteze pentru totdeauna toate acțiunile militare, să reia comerțul, călătoriile și relațiile diplomatice și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a celuilalt”, a declarat președintele SUA.

El a adăugat că Washingtonul semnează un acord bilateral cu ambele țări pentru extinderea cooperării în domeniul energiei, comerțului și tehnologiilor. „De asemenea, ridicăm restricțiile privind cooperarea în domeniul apărării între Azerbaidjan și Statele Unite”, a afirmat Trump.

Aliev a declarat că Baku și Erevan „închid pagina confruntărilor și vărsărilor de sânge, precum și asigură un viitor luminos și sigur pentru copiii noștri”.

Declarația de astăzi… întărește convingerea că deschidem un nou capitol al păcii, prosperității, securității și cooperării economice în Caucazul de Sud”, a spus, la rândul său, Pașinian.

În declarație se menționează despre crearea unui coridor de transport între teritoriul Azerbaidjanului și exclava sa, Republica Autonomă Nahicevan, pe teritoriul Armeniei. Acesta a primit denumirea „Ruta Trump pentru pace și bunăstare internațională.” Președintele SUA a afirmat că această soluție va oferi Azerbaidjanului acces deplin la Nahicevan „cu respect total pentru suveranitatea Armeniei.” Potrivit lui, Erevan încheie un parteneriat cu Washingtonul pentru dezvoltarea acestui drum, care poate fi prelungit până la 99 de ani.

După cum remarcă BBC, în noiembrie 2020, după ce Azerbaidjanul a înfrânt forțele armene în Nagorno-Karabah, acordul de încetare a focului a fost semnat de Pașinian și Aliev cu medierea președintelui Rusiei, Vladimir Putin. În declarația semnată la Washington, părțile solicită dizolvarea Grupului de la Minsk, care ar fi trebuit să se ocupe de soluționarea conflictului din Karabah. Co-președinții grupului erau Rusia, Franța și SUA.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: