captură video

Reuters: Moldova, Ucraina și Georgia au făcut lobby la Bruxelles pentru a începe negocierile de aderare la UE

Liderii Ucrainei, Georgiei și Moldovei au făcut lobby la Uniunea Europeană, în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, pentru a li se permite să înceapă negocierile de a adera la UE, informează Reuters.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit, de asemenea, cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky în contextul summitului de la Bruxelles pentru pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei.

„Orice încălcare a integrității teritoriale va avea un preț mare și vom vorbi cu o singură voce aici cu partenerii noștri europeni și aliații noștri transatlantici”, a spus Scholz la Berlin înainte de a pleca la primul său summit de la Bruxelles în calitate de cancelar, adăugând că încă mai caută un „ dialog constructiv” cu Rusia.

Ministerul de Externe al Rusiei a cerut pe Twitter Occidentului și Ucrainei să pună în aplicare acordurile de pace din 2014 și 2015 care includ schimburi de prizonieri, ajutor și retragerea armelor.

Ucraina este în prezent principalul punct de foc între Rusia și Occident. Statele Unite spun că Rusia a strâns peste 100.000 de militari la granițele Ucrainei, posibil ca pregătire pentru o invazie. Moscova spune că acțiunile sale sunt pur defensive.

Summitul Parteneriatul Estic  care durează doar o zi, evidențiază succesul parțial pe care pe care UE l-a obținut în relația sa cu grupul celor șase republici ex-sovietice. Rusia consideră că toate cele șase se află în curtea sa, acolo unde are cele mai mari interese de securitate.

Din cele șase țări, Georgia, Moldova și Ucraina au dispute teritoriale cu Moscova. Liderii Armeniei și Azerbaijanului participă și ei la summit, însă nu intenționează să devină membri UE. Președintele Belarusului Alexander Lukașenko, care a fost lovit de sancțiuni din cauza abuzurilor legate de drepturile omului, a refuzat să participe.

„Obiectivul nostru este aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a spus Zelensky după întâlnirea cu președintele summit-ului UE, Charles Michel.

DREPTUL SUVERAN

În cadrul Parteneriatului estic, UE oferă bani, asistență tehnică și comerț liber, dar nu aderarea. Dar aderarea la UE rămâne un obiectiv atractiv. Miercuri, fiica lui Alexei Navalnîi, cel mai aprig critic al Kremlinului, crede că și Rusia va deveni într-o zi membră a UE..

„Rusia este o parte a Europei și ne străduim să devenim o parte a acesteia (UE)”, a declarat Daria Navalnîi în Parlamentul European de la Strasbourg, în timp ce a acceptat în numele tatălui ei premiul de top pentru drepturile omului „Saharov”.

Într-o declarație rostită în sediul NATO, prim-ministrul georgian a îndemnat Occidentul să permită țării sale să adere la alianța nord-atlantică, un obiectiv dorit și de Ucraina.

„Fiecare stat are dreptul suveran de a își alege propria politică externă”, le-a spus liderul georgian reporterilor, făcând referire la eforturile Rusiei de a sabota intențiile occidentale ale țărilor din sfera sa de influență.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tansim news agency

Fiul lui Ali Khamenei, ales noul lider suprem al Iranului. Ce se știe despre el?

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost ales lider suprem al Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, relatează BBC. Amintim că ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului, a fost ucis în urma atacurilor SUA și Israelului.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de tatăl său, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a rămas mult timp în umbră. El nu a ocupat niciodată funcții de stat, nu a ținut discursuri publice și nu a acordat interviuri, iar în spațiul public există doar un număr redus de fotografii și înregistrări video cu el.

Totuși, de-a lungul anilor au circulat zvonuri potrivit cărora, în culisele politicii iraniene, el ar avea o influență considerabilă. Telegrame diplomatice ale SUA, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor religioase” – o persoană pe care cercurile conducătoare o considerau pe scară largă „capabilă și hotărâtă”.

Conform sursei citate, alegerea lui Mojtaba Khamenei ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa pornește de la principiul că liderul suprem trebuie ales pentru autoritatea sa religioasă și pentru calitățile dovedite de lider, nu pe baza moștenirii dinastice.

În timpul conducerii sale, Ali Khamenei a vorbit despre viitoarea conducere a Republicii Islamice doar în termeni foarte generali. Unul dintre membrii Consiliului Experților — organul religios care alege liderul suprem — a declarat acum doi ani că Ali Khamenei s-ar fi opus ideii de a-și înainta fiul drept candidat pentru această funcție în viitor. Totuși, el însuși nu a comentat niciodată public aceste presupuneri.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, și este al doilea dintre cei șase copii ai lui Khamenei. Studiile medii le-a făcut la școala religioasă „Alavi” din Teheran. Potrivit presei iraniene, la vârsta de 17 ani, Mojtaba a efectuat de mai multe ori perioade scurte de serviciu militar în timpul războiului iraniano-irakian.

În 1999, Mojtaba Khamenei a plecat la Qom — oraș sfânt considerat unul dintre cele mai importante centre ale teologiei șiite — pentru a-și continua educația religioasă. Potrivit sursei citate, până atunci el nu purta veșminte clericale, iar motivele pentru care a decis să intre la un seminar religios la vârsta de 30 de ani rămân neclare, în condițiile în care, de obicei, acest lucru se face la o vârstă mult mai tânără.

Mojtaba Khamenei rămâne un cleric de rang mediu. În ultimele zile, presa și oficiali apropiați de centrele de putere din Iran au început să-l numească pe Mojtaba Khamenei „ayatollah” — un titlu religios înalt. Potrivit unor observatori, acest lucru ar putea fi o încercare de a-i ridica statutul religios și de a-l prezenta drept un candidat convingător pentru rolul de lider. În sistemul de educație religioasă, obținerea titlului de „ayatollah” și predarea la niveluri avansate sunt considerate un indicator al cunoștințelor unei persoane și reprezintă unul dintre criteriile și condițiile pentru alegerea viitorului lider. Totuși, un precedent similar a existat deja: Ali Khamenei a primit titlul de „ayatollah” la scurt timp după ce, în 1989, a devenit al doilea lider suprem.

Numele lui Mojtaba Khamenei a ajuns în centrul atenției publice în timpul alegerilor prezidențiale din 2005, câștigate de populistul-conservator Mahmoud Ahmadinejad. Candidatul reformist Mehdi Karroubi l-a acuzat pe Mojtaba de implicare în vot prin Corpsul Gardienilor Revoluției Islamice și miliția Basij, care ar fi distribuit bani grupurilor religioase pentru a-l ajuta pe Ahmadinejad. Patru ani mai târziu, acuzațiile s-au repetat, iar realegerea lui Ahmadinejad a declanșat proteste masive, cunoscute sub numele de „Mișcarea Verde”, unii manifestanți scandând împotriva ideii că Mojtaba ar putea succeda tatălui său. Mustafa Tajzadeh, vice-ministru de interne la acea vreme, a numit rezultatele „o lovitură de stat electorală”, susținând că a fost „la cererea directă a lui Mojtaba Khamenei”. După alegerile din 2009, candidații reformiști Mir-Hossein Mousaviși Mehdi Karroubi au fost plasați sub arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, ministrul apărării al Israelului a declarat că oricine va deveni succesorul ayatollahului Ali Khamenei va fi „o țintă clară pentru eliminare”.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: