Facebook/Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Revenco, discuție cu Geoană: „NATO va continua cooperarea cu Moldova pentru întărirea rezilienței democratice”

Ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a avut o întrevedere, la Bruxelles, cu secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană. Oficialii au vorbit despre consolidarea rezilienței Republicii Moldova, amenințările hibride din partea Federației Ruse, dar și perspectivele de cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene. 

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne declară, cu referire la discuția dintre cei doi oficiali, că „NATO va continua cooperarea practică pentru întărirea rezilienței instituționale și democratice a Republicii Moldova”.

Ministerul relatează că oficialii au evaluat „tabloul de securitate extrem de volatil”. La fel, cei doi au analizat modalitățile de intensificare a nivelului de informare al autorităților din Bruxelles cu privire la situația din regiune.

Totodată, potrivit reprezentanților Ministerului de la Chișinău, omologii au abordat consolidarea rezilienței Republicii Moldova și starea de securitatea din regiune, amenințările hibride din partea Federației Ruse, dar și perspectivele și prioritățile de cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Ana Revenco se află la Bruxelles pentru a participa la cea de-a cincea ședință a Hub-ul de Securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova.

***

Pe 20 ianuarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană declara că Republica Moldova încearcă să iasă din sfera de influență a Federației Ruse, iar NATO, UE și Bucureștiul o vor ajuta în acest demers.

Tot pe 20 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că „acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a precizat Maia Sandu, pentru Politico.

Ex-președintele Republicii Moldova Igor Dodon a clasat declarația șefei statului drept una periculoasă. Cetăţenii noştri vor să menţină neutralitatea şi pacea, după cum arată rezultatele numeroaselor sondaje de opinie publică, şi nu vor fi niciodată de acord să devină carne de tun pentru NATO în lupta împotriva Rusiei”, a reacționat Dodon

Ulterior, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a spus că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. Nosatîi a mai declarat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO.

Pe 18 februarie, președinta Maia Sandu a spus că Moldova și NATO trebuie să dezvolte abordări comune în lupta cu propaganda rusă în Republica Moldova și rețelele de socializare unde se răspândește dezinformarea care promovează războiul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: