Rezoluție: Deputații europeni îi cer Rusiei să-i întoarcă României tezaurul național. Zaharova reacționează; a pomenit și Moldova

Parlamentul European a adoptat joi, 14 martie, o rezoluție prin care recunoaște dreptul României de a-și recupera tezaurul furat de Moscova sau să obțină compensații în schimbul acestuia. E vorba de cantități însemnate de aur, obiecte de patrimoniu, colecții de artă și bijuterii, scrie Digi24. Într-o reacție publică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat România că ar încerca, astfel, să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă, vechi de un secol”, pentru a-și redresa economia națională.

Parlamentarii europeni au cerut joi dimineață, în cadrul unei dezbateri din plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca Rusia să returneze integral tezaurul României şi ca executivul UE şi alte instituții europene abilitate să facă tot posibilul pentru a sprijini acest demers. Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârșitoare eurodeputați români, a reprezentat prima punere pe tapet în Parlamentul European a chestiunii tezaurului României însușit ilegal de Rusia.

„Succes uriaș în Parlamentul European! Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională. România nu poate și nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural”, a scris pe Facebook eurodeputatul român Eugen Tomac, potrivit Digi24.

Reacția Rusiei nu s-a lăsat mult așteptată. Purtătoarea de cuvânt a MAE-ului rus, Maria Zaharova, a declarat că România ar încerca să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă, vechi de un secol, pentru a îmbunătăți situația deplorabilă din economia națională pe fondul grevelor fermierilor din toată țara”.

Zaharova susține că datoriile României față de Rusia şi Uniunea Sovietică depășesc, „potrivit calculelor experților”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.

„Dacă e să calculăm toate datoriile României, atunci, după cum presupun unii experți, va ieși în jur de 1365-1665 de tone de aur, ceea ce este cu 20-25 de ori mai mult decât valoarea întregului aur românesc, trimis în Rusia”, a mai scris Zaharova.

Reprezentanta Kremlinului a pomenit în mesajul său și despre Republica Moldova. Ea a acuzat România că „în loc să construiască relații constructive cu vecinii săi, Bucureștiul a început să zdruncine situația din Moldova vecină”.

„Astăzi, contrar voinței poporului moldovenesc, el (nr. red: Bucureștiul) deschide de fapt calea către absorbția unui stat independent de pe Nistru de către agenții săi, înrădăcinați în înalte funcții la Chișinău”, a mai scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe pe rețelele de socializare.

Nici Chișinăul și nici Bucureștiul nu au comentat, deocamdată, declarațiile Mariei Zaharova.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național (ce a inclus cantități însemnate de aur, obiecte de patrimoniu, colecții de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupației teritoriului național. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi, precizează Parlamentul European pe site-ul său.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Justiției

Fostul șef al CNA, Iulian Rusu, desemnat membru în comisia Vetting: alături de cine va evalua judecătorii și procurorii

Parlamentul a desemnat noi membri ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, printre care și Iulian Rusu, ex-șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), implicat într-un scandal după ce fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a făcut dezvăluiri despre un presupus „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor.

În urma hotărârilor aprobate de Parlament, Gerrit-Marc Sprenger, Marcel van de Wetering și Iulian Rusu au fost desemnați în calitate de membri ai Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Candidaturile lui Gerrit-Marc Sprenger și Marcel van de Wetering au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar candidatura lui Iulian Rusu a fost propusă de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Potrivit unui comunicat al Legislativului, Marcel van de Wetering are o experiență de peste 30 de ani în domeniul justiției, pe care a obținut-o activând în Regatul Țărilor de Jos. Iar Gerrit-Marc Sprenger a fost, anterior, observator al procesului de vetting a judecătorilor și procurorilor desfășurat în Albania.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford, având titlul de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă, de peste 20 de ani, activând inclusiv în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției și director al Centrului Național Anticorupție.

Totodată, Pierangelo Padova, Laura Oana Ștefan și Ion Graur au fost desemnați în calitate de membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Candidaturile lui Pierangelo Padova și Laura Oana Ștefan au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar cea a lui Ion Graur – de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pierangelo Padova a activat mai mulți ani în sistemul de drept din Republica Italiană. Laura Oana Ștefan are o experiență de peste 20 de ani în domeniul dreptului, activând atât în sectorul public, cât și cel privat. De asemenea, a fost expert pentru diverse instituții internaționale, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială, PNUD. Ion Graur are o experiență vastă în domeniul dreptului și, anterior, a fost expert în mai multe organizații internaționale, printre care Consiliul Europei.

Comisiile de evaluare sunt formate din câte nouă membri, numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși, iar cinci dintre aceștia sunt propuși de partenerii de dezvoltare. Cinci dintre ei sunt propuși de partenerii de dezvoltare.

***

Amintim că în aprilie, fFosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: