Rikardel: o istorie de creștere prin investiții și determinare, cu sprijinul Guvernului, Băncii Mondiale și ODA

Faqieh Fahar, un antreprenor de origine din Iordania, a reușit să pună pe picioare o afacere prosperă în Republica Moldova, care se dezvoltă dinamic și a cucerit piețe importante, precum cea a SUA și a Europei, cu intenția de a se extinde și pe alte piețe.

Având experiență îndelungată în industria înghețatei, omul de afaceri și-a dorit să pună amprenta asupra pieței locale prin lansarea propriului său brand. Astfel, în 2004 și-a început activitatea de congelare a fructelor, legumelor și pomușoarelor autohtone, iar în 2014, s-a născut brandul Kardel, denumirea căruia a fost inspirată de inițialele numelor copiilor săi.

Chiar de la început, antreprenorul a venit cu o viziune de afaceri clară: să ofere produse congelate de înaltă calitate, realizate cu ingrediente proaspete și cu o atenție deosebită acordată procesului de producție, utilizându-se cele mai moderne tehnologii de prelucrare și congelare tip șoc existente pe piață.

Chiar dacă Rikardel a început modest, cu doar două produse — dovleac și ardei pentru umplut, portofoliul de produse s-a extins rapid, ajungând la peste 100 de opțiuni variate. De la începuturile sale modeste într-o hală mică din comuna Hulboaca, compania a evoluat semnificativ. Astăzi, operează cu trei frigidere mari, o hală de ambalare și o hală de producție moderne. Acest parcurs de creștere a fost susținut de o viziune clară și de investiții strategice a antreprenorului. Iar în procesul de achiziționare a utilajelor de prelucrare a produselor, un suport important a fost oferit prin intermediul Programului de de Creștere a Competitivității și Internaționalizare a întreprinderilor micro, mici și mijlocii, finanțat de Guvernul Republicii Moldova și Banca Mondială, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Omul de afaceri povestește că i-a fost dificil să-și crească afacerea. Lipsa unor utilaje performante nu îi permitea să atingă volumele de producție care ar satisface cerințele pieței.

Apelând la programele de finanțare gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Rikardel a obținut însă fonduri și granturi investiționale care au fost esențiale pentru dezvoltarea și extinderea afacerii.
Unul dintre primele proiecte de care a beneficiat întreprinderea a fost prin Programul de creștere a competitivității la export și internaționalizarea IMM. Prima investiție mare, obținută prin intermediul ODA, a constituit 1,2 milioane lei și a permis achiziționarea de utilaje moderne, care au crescut eficiența și capacitatea de producție a companiei.

«Acest grant a reprezentat un suport semnificativ pentru noi. Desigur, am asigurat și contribuția proprie de 50%. Am reușit să procurăm o cameră de congelare șoc și utilaj de curățare a vișinei. Camera de congelare funcționează deja de un an, iar acest lucru ne-a permis să creștem cu cel puțin 20% productivitatea și să devenim mai competitivi. Așteptăm sezonul fructelor pentru a testa noul echipament de curățare a vișinilor. Acum, avem posibilitatea să răspundem cererii crescute de pe piața externă și să explorăm noi piețe. Partenerii de peste hotare au cerințe față de volume, iar noi sperăm să le putem satisface», a relatat omul de afaceri.

De curând, întreprinderea a aplicat la un alt program de finanțare derulat de ODA pentru Retehnologizare și Eficiență Energetică a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, prin intermediul căruia planifică procurarea utilajului de spălare a fructelor și legumelor. «De asemenea, ne dorim să dezvoltăm o direcție nouă și să introducem produse noi — să facem gemuri din fructe. Din acest motiv am apelat din nou la programul ODA și sperăm să obținem această investiție care ne va permite să procurăm linia de producere a gemurilor», a relatat din planuri antreprenorul.

Omul de afaceri spune că procesul de aplicare la ODA a fost transparent, iar echipa Rikardel a beneficiat de consultanță și suport pentru elaborarea planurilor de afaceri și a proiectelor de investiții. Mai mult decât atât, ODA a oferit oportunități de networking și acces la resurse suplimentare, ceea ce a contribuit la internaționalizarea și diversificarea afacerii.

Unul dintre cele mai notabile rezultate ale susținerii oferite de ODA a fost creșterea exporturilor. Prin accesul la piețele externe, Rikardel și-a consolidat poziția pe piața internațională, exportând produsele sale în țări precum România, SUA și Norvegia. Investițiile în modernizarea echipamentelor au condus la creșterea vânzărilor și a profitabilității, iar compania a devenit un exemplu de succes în sectorul alimentar moldovean.

Pe lângă impactul economic pozitiv, investițiile prin intermediul ODA au avut și unul social. Rikardel a creat 13 locuri de muncă stabile, iar sezonier oferă suplimentar peste 30 de locuri de muncă.

Cu toate acestea, drumul către succes nu a fost lipsit de provocări. Administratorul companiei recunoaște că mediul de afaceri din Moldova este încă dificil, iar accesul la finanțare este limitat. În acest context, sprijinul și susținerea oferite de către Banca Mondială prin intermediul ODA au fost binevenite pentru creșterea companiei. Cu toate acestea, el subliniază nevoia continuă de sprijin și oportunități de dezvoltare, pentru a consolida și mai mult succesul afacerilor autohtone.

Istoria întreprinderii Rikardel este una despre determinare, inovație și colaborare. Prin viziunea și angajamentul său, Faqieh Fahar a transformat o idee simplă într-o afacere de succes, iar sprijinul financiar a venit la timpul potrivit în această evoluție. Împreună, ei demonstrează potențialul inepuizabil al antreprenoriatului și al investițiilor în viitorul Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Teatrul Cehov din Chișinău este reparat din donații: „Fiecare leu a contat enorm pentru noi”

Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău a adunat, în decurs de un an, circa 34 000 de lei din donații pentru reparația clădirii. Conducerea teatrului a anunțat că banii se folosesc în prezent pentru restaurarea tavanului din Sala Mare. În acest context, administrația instituției le-a mulțumit tuturor celor care nu rămân indiferenți față de cultură.

Administrația teatrului a comunicat că, după ce, acum un an, s-a adresat tuturor iubitorilor de cultură cu o solicitare de sprijin financiar pentru îmbunătățirea infrastructurii și reparația clădirii, în conturile speciale ale teatrului au fost virate fonduri atât din partea persoanelor juridice, cât și a cetățenilor.

În total, în această perioadă s-au adunat 34 651 de lei. Și fiecare leu a contat enorm pentru noi! Cu ajutorul donațiilor voastre, renovăm acum în Sala Mare tavanul care nu a fost reparat de 45 de ani. În fotografii puteți vedea cum arăta înainte și cum va arăta odată cu începutul noii stagiuni. Vă mulțumim din tot sufletul! Sperăm că și pe viitor donațiile voastre — venite din partea oricui dorește să susțină teatrul — ne vor ajuta să continuăm îmbunătățirea infrastructurii și să facem și mai multe lucruri frumoase. Iar noi, la rândul nostru, vă promitem să continuăm să vă aducem bucurie prin creația noastră!”, au declarat reprezentanții instituției.

Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” a fost fondat în Tiraspol la 5 noiembrie 1934. Organizatorul teatrului și primul director a fost M.P. Zubov. În 1940, teatrul s-a mutat la Chișinău în incinta fostului teatru orășenesc, „Express”. La începutul celui de-al doilea război mondial (1941), teatrul s-a mutat la Odesa, și de acolo a fost evacuat în orașul Cerkessk, RSFS Rusă. Ca urmare a operațiunii Iași-Chișinău (1944), teatrul se reîntoarce în RSS Moldovenească.

gov.md

În Moldova va fi creat Biroul pentru relații cu veteranii. Recean, întâlnire cu reprezentanții asociațiilor de profil

Premierul Dorin Recean s-a întâlnit pe 5 august cu reprezentanții asociațiilor veteranilor de război din Republica Moldova. Părțile au convenit că să fie creat Biroul pentru relații cu veteranii, care ar trebui să-și înceapă activitatea în această toamnă.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, dialogul dintre Dorin Recean și reprezentanții asociațiilor veteranilor de război s-a axat pe beneficiile aduse de Legea cu privire la veteranii de război, adoptată în anul 2024, dar și pe prioritățile de viitor, în vederea protecției drepturilor veteranilor. 

Prim-ministrul a subliniat că autoritățile vor continua să sprijine veteranii de război, iar pentru a crea un mecanism eficient de consultare și a răspunde prompt necesităților acestora, până pe 1 octombrie, la Guvern, va fi creat și pus în funcțiune Biroul pentru relații cu veteranii”, a subliniat Executivul.

De asemenea, șeful Guvernului a exprimat recunoștință pentru susținerea acordată de veteranii de război parcursului european al Republicii Moldova și pentru eforturile de modernizare a statului.

Știți cel mai bine cât de important este să păstrăm pacea în țara noastră și să protejăm libertatea și valorile pentru care s-a luptat acum mai bine de trei decenii. Moldova crește prin memoria și respectul față de cei care au apărat-o, dar și printr-un viitor în pace pentru toți cetățenii. Împreună, vom continua să apărăm adevărul și unitatea oamenilor noștri”, a spus premierul. 

Facebook/Dorin Recean
Facebook/Dorin Recean
Facebook/Dorin Recean
Evghenia Guțul/Telegram

De ce a fost condamnată Evghenia Guțul? Judecătorii au publicat detalii din dosar

Judecătoria Chișinău a făcut publice detalii din sentința prin care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR” și acceptarea unor sume ilegale în valoare totală de aproximativ 42,5 milioane de lei.

Pentru ce fapte Guțul a fost condamnată

Judecătoria Chișinău precizează că Guțul, activând în calitate de manager în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al Partidului Politic „Șor”, în perioada octombrie – decembrie 2021, în contextul campaniei electorale din 21 noiembrie 2021, ar fi contribuit în mod conștient la acceptarea finanțării ilegale a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat.

Mai exact, bașcana, susținută de fugarul condamnat pentru fraudă bancară Ilan Șor, ar fi introdus în Republica Moldova mijloace bănești ilicite în valoare de 21 000 dolari SUA, prin curse organizate în Ucraina, alături de alte persoane afiliate partidului lui Șor, declarat între timp neconstituțional. Pentru a deghiza proveniența acestor resurse, Guțul ar fi instruit președinții oficiilor teritoriale să întocmească donații fictive, cu scopul atribuirii unui caracter legal sumelor provenite din surse ilegale.

Ulterior, în perioada ianuarie – noiembrie 2022, aceasta ar fi acceptat, în complicitate, finanțarea ilegală a partidului politic în sumă totală de 40 535 897,68 lei – bani care au fost integrați în activitatea formațiunii, în vederea promovării intereselor acesteia și a acaparării puterii în stat.

Judecătorii au stabilit că, tot în acest scop, în luna februarie 2022, Evghenia Guțul ar fi efectuat alte trei curse în Ucraina și România, prin care a fost introdusă o sumă suplimentară de 84 000 dolari SUA.

În perioada august – octombrie 2022, aceasta ar fi organizat racolarea și remunerarea participanților la protestele desfășurate în fața instituțiilor publice din Chișinău, aceștia fiind plătiți cu sume între 300 și 400 lei, iar transportul lor centralizat fiind asigurat. Potrivit deciziei, anume Guțul ar fi fost responsabilă de gestionarea protestatarilor cazați în corturi timp de 24 de ore, fiecare fiind remunerat cu 100 dolari SUA. În total, potrivit sursei citate, 19 024 persoane au participat la aceste manifestații, fiind achitați cu bani proveniți din surse ilegale, în sumă de 36 999 712 lei.

„Deși cunoștea proveniența fondurilor și caracterul ilegal al finanțării partidului, inculpata a acceptat personal de la șefa departamentului suma de 60 000 lei”, mai precizează Judecătoria Chișinău.

Ce rol a jucat Popan

Svetlana Popan, fosta colegă de partid a Evgheniei Guțul, care a fost condamnată la 6 ani de închisoare, a fost găsită vinovată de acceptarea cu bună știință a finanțării ilegale a unui concurent electoral cu suma de 152 725 lei.

„Banii, proveniți de la același grup criminal, au fost utilizați pentru achitarea produselor alimentare oferite membrilor grupului de inițiativă implicați în campania electorală pentru alegerile locale din municipiul Bălți”, precizează Judecătoria Chișinău.

Potrivit sursei citate, ulterior, în calitate de manager al Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control, Popan ar fi acceptat, în complicitate, alte sume ilegale de bani, în cuantum de 9 595 700 lei, utilizate în activitatea partidului.

Între 1 august 2022 – 18 februarie 2023, aceasta a activat în calitate de secretară în același departament și, cunoscând sursa ilegală a fondurilor, ar fi acceptat finanțarea partidului cu suma de 9 574 100 lei. Mai mult, ar fi contribuit activ la organizarea protestelor plătite în fața instituțiilor publice din Chișinău și ar fi colectat, prin intermediul aplicației „Telegram”, listele de participanți și fotografii pentru justificarea prezenței acestora, în scopul calculării plăților către protestatari, a câte 300–400 lei per persoană.

În perioada 18 septembrie 2022 – 18 februarie 2023, Popan ar fi gestionat procesul de mobilizare, identificare și remunerare a unui număr de 24 408 protestatari, cu sume necontabilizate, în valoare de 9 575 700 lei.

De asemenea, la data de 2 noiembrie 2022, aceasta ar fi primit și acceptat o sumă de 20 000 lei, sub formă de salariu necontabilizat, acordat de șefa departamentului.

***

Pe 5 august, Judecătoria Chișinău le-a recunoscut pe Guțul și Popan vinovate și le-a condamnat la 7 și, respectiv, 6 ani de închisoare în penitenciar de timp semi-închis. Acestea nu vor avea dreptul să exercite activități legate de organizare contabilă și financiare în cadrul partidelor politice, precum și să fie membre de partid în următorii 5 ani.

La fel, Guțul și Popan sunt obligate să achite peste 56,4 milioane de lei – bani care au fost utilizați și destinați pentru săvârșirea infracțiunilor.

Guțul se declară nevinovată și susține că sentința este „o răfuială politică”. Ea a transmis, prin avocatul său, că va contesta decizia și la lupta pentru numele și familia sa.

Precizăm că sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile, din momentul pronunțării acesteia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!










screenshot

Marin Andoni, agresat de simpatizanți ai lui Guțul la Judecătoria Buiucani? Activistul: „M-au împins, m-au lovit” VIDEO

Activistul, Marin Andoni, care anterior și-a declarat susținerea pentru formațiunea de guvernământ PAS, ar fi fost agresat pe 5 august, în preajma Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, de susținători ai bașcanei Evghenia Guțul, care a fost condamnată în dosarul privind finanțarea ilegală a ex-partidului condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Acesta a spus că a fost împins și lovit și a arătat zgârieturile cu care s-a ales în urma incidentului. Poliția nu a comentat, deocamdată, incidentul.

Blocul „Victorie”, controlat de Șor, a organizat vizavi de Judecătoria Buiucani, sediul Buiucani, unde a avut loc ședința la care a fost pronunțată sentința Evgheniei Guțul, un protest față de acuzațiile care i se aduc acesteia. La manifestație au participat atât reprezentanți ai formațiunii, cât și simpatizanți.

În aceiași locație s-a adunat și un grup de persoane care pledează în favoare condamnării conducătoarei autonomiei găgăuze, printre care și activistul Marin Andoni.

Acesta a declarat că la un moment dat ar fi fost agresat susținătorii bașcanei. Activistul a arătat și zgârieturile pe care aceștia i le-ar fi provocat.

Au început să mă lovească. (…) Voiau să mă scoată de lângă oamenii cu care eram cu dânșii venit. Până s-a apropiat poliția, m-au zgâriat, m-au împins, m-au lovit peste cap”, a declarat Andoni pentru presă.

Poliția nu a comentat, deocamdată, incidentul.

Amintim că, pe 5 august, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a pronunțat sentința în dosarul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ex-secretarei fostului Partid „ȘOR”, Svetlana Popan, care sunt acuzate de finanțare ilegală a formațiunii. Guvernatoarea autonomiei a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semi-închis pentru femei.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a decedat. Avea 95 de ani

Fostul președinte român, Ion Iliescu, a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a transmis un mesaj de condoleanțe, potrivit hotnews.ro. Primul șef de stat al României de după Revoluția din 1989 s-a stins din viață după o perioadă îndelungată de probleme de sănătate.

„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a fostului președinte al României Ion Iliescu. În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate, celor apropiați și tuturor care l-au cunoscut și prețuit”, a transmis Grindeanu.

Ion Iliescu era internat din 9 iunie la spitalul Agrippa Ionescu. Pe 16 iunie, medicii au anunțat că Ion Iliescu suferă de cancer la plămâni, iar pe 2 august că starea de sănătate a fostului președinte român este critică.

Luni, 4 august, guvernul de la București a anunțat că Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat, înființat în 2024 cu scopul de a pregăti ceremoniile oficiale funerare în caz de deces al unui șef de stat sau fost șef de stat, s-a reunit în ședință. Cancelaria premierului este cea care coordonează comitetul.

***

Născut pe 3 martie 1930 în Oltenița, România, Ion Iliescu a avut un rol crucial în tranziția țării de la comunism la democrație.După executarea lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, Iliescu a preluat conducerea interimară ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), iar ulterior al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), până la alegerile din mai 1990, când a fost ales oficial președinte al României.

Iliescu a mai deținut funcția de președinte în două mandate: primul între 1990 și 1996, iar al doilea între 2000 și 2004, fiind una dintre cele mai influente figuri din România post-comunistă.

Între 1996 și 2000, respectiv între 2004 și 2008, Iliescu a fost senator din partea Partidului Social Democrat (PSD).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: