Moldova intenționează să-l extrădeze în România pe Cristian Rizea, fost parlamentar român. Timp de aproape doi ani, acesta a trăit în Chișinău, practic, ascunzându-se de justiție: în România, Rizea a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. După ce a fost reținut la Chișinău, acesta a solicitat azil politic în Moldova. NM a analizat, cum Rizea a obținut cetățenia Moldovei, de ce el nu a fost închis în anul 2019, la solicitarea autorităților României și cum s-au pomenit implicați în această istorie politicieni din Moldova și din România, dar și „serviciile speciale din Rusia”.
Cine este Cristian Rizea
Rizea a fost ales de două ori în Parlamentul României din partea Partidului Social Democrat și a fost deputat din anul 2008 până în anul 2016. În anul 2016, a fost deschis un dosar penal împotriva lui Rizea, fiind suspectat de spălare de bani și șantaj. Conform anchetei, el a estorcat 300 mii de euro de la un om de afaceri din România. În luna decembrie 2017, instanța primară l-a declarat vinovat pe Rizea și l-a condamnat la patru ani și opt luni privațiune de libertate. În anul 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a confirmat această sentință. În luna martie 2019, Rizea a fost anunțat în căutare prin Interpol.
Cum Rizea a ajuns în Moldova
Cu câteva săptămâni înainte ca instanța primară să pronunțe sentința, Rizea a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei. Peste trei săptămâni de la pronunțarea sentinței, cererea lui Rizea a fost acceptată, iar la 8 mai 2018, i-a fost înmânat pașaportul de cetățean al Moldovei, cu numele Cristian Mihai. Răspunzând la demersul lui Dumitru Alaiba, deputat al Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Agenția Servicii Publice din Moldova a comunicat că, potrivit datelor MAI din 8 mai 2018, nu au fost niciun fel de interdicții privind acordarea cetățeniei pentru Rizea.
Scandalul privind cetățenia moldovenească a lui Rizea s-a iscat la mijlocul lunii octombrie 2020, când publicația „Gândul.ro” din România a anunțat că Rizea trăiește în liniște, în Chișinău. Jurnaliștii publicației mai susțineau că în dobândirea cetățeniei, Rizea a fost ajutat de colaboratorii Ambasadei Moldovei în România și de colaboratorii administrației președintelui Igor Dodon, în special, de Artur Gumeniuc, consilierul prezidențial de atunci în domeniul apărării și securității naționale, care în prezent este vicedirector al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
În aceeași zi, SIS a publicat o dezmințire. Gumeniuc afirma că nu s-a întâlnit cu Rizea și nu l-a ajutat să obțină cetățenia Moldovei. Cei din administrația președintelui au comunicat că președintele nu a semnat documente cu privire la acordarea cetățeniei lui Cristian Rizea. Iar la 2 noiembrie, președintele Igor Dodon a semnat un decret cu privire la retragerea cetățeniei Moldovei lui Rizea. În decretul său, Dodon a făcut referire la p. (1) al articolului 23 a Legii cetățeniei Republicii Moldova. Conform acestui articol, președintele poate retrage cetățenia unei persoane care a dobândit-o în mod fraudulos, „prin informații false, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislația anterioară în materie de cetățenie”. În ziua următoare, decretul lui Dodon a fost publicat în „Monitorul Oficial”.
La 3 noiembrie, Rizea a anunțat pe Facebook că va contesta această decizie în instanță.
Seara, Rizea a fost reținut de către colaboratorii poliției moldovenești. Făcând acest anunț, poliția a specificat că Rizea se află în căutare internațională prin Interpol de la 3 martie 2019.
După aceasta, Rizea a solicitat azil politic în Moldova.
De ce Rizea nu a fost închis în Moldova
În seara de 3 noiembrie, ministrul justiției Fadei Nagacevschi a anunțat că la 8 iulie 2019, Ministerul Justiției din România s-a adresat către colegii din Moldova cu solicitarea de a executa sentința lui Rizea. Nagacevschi a mai anunțat că Olesea Stamate, ministrul de atunci al justiției, a întors demersul în România, solicitând corectarea „neclarităților de procedură”. În luna octombrie 2019, Ministerul Justiției din România a expediat un nou demers. Potrivit unei note din partea Ministerului Justiției din 15 noiembrie 2019, care a fost prezentată de Nagacevschi, după ce Ministerul Justiției a primi cel de-al doilea demers din România, a transmis către Judecătoria sectorului Ciocana o solicitare cu privire la executarea sentinței lui Rizea pe teritoriul Moldovei. Nagacevschi a reamintit că guvernul Sandu, în care Stamate a fost ministru al justiției, a fost demis la 14 noiembrie 2019. Nagacevschi s-a indignat că din vina Ministerului Justiției condus de Stamate, înaintarea acuzației lui Rizea s-a tărăgănat pentru patru luni.
În replică lui Nagacevschi, Stamate a scris pe Facebook că nu a semnat demersul către Judecătoria sectorului Ciocana. Potrivit afirmațiilor sale, demersul a fost semnat de către unul dintre secretarii de stat ai Ministerului Justiției. Totodată, Stamate a subliniat că toate documentele despre Rizea au fost pregătite de către profesioniști „care știau ce e scris în lege și că ei ar trebui să răspundă autorităților din România”.
„Spovedania lui Rizea” și „urma politică”
În vara anului 2019, Cristian Rizea a publicat cartea „Spovedania lui Rizea”. În aceasta, el a descris presupusele infracțiuni pe care le-ar fi săvârșit politicienii din România. De exemplu, el a afirmat că în timpul alegerilor prezidențiale din România din anul 2014, antreprenorul Sebastian Ghiță a împărțit în Moldova 400 mii de euro „ca să cumpere voturi în susținerea [candidatului] Victor Ponta”. Potrivit afirmațiilor lui Rizea, Ponta avea legături și cu Plahotniuc. Cartea a apărut în format online, iar site-ul Realitatea LIVE publică unele fragmente din aceasta. Este unica sursă care reflectă cu regularitate cartea și declarațiile lui Rizea.
Jurnaliștii de la Gândul.ro, care au scris că Rizea se află în Chișinău, susțin că în spatele cărții s-ar afla Igor Dodon și serviciile speciale din Rusia, care „au organizat o campanie de denigrare” împotriva României și a clasei politice românești, în care a fost inclusă și „denigrarea fugarului Cristian Rizea”.
La rândul său, ministrul Nagacevschi consideră că Rizea are legături cu Maia Sandu. Adresându-se către Olesea Stamate, Nagacevschi a reamintit că Rizea a declarat deschis despre susținerea lui Sandu în campania electorală. „Anume în perioada mandatului dvs. de la Ministerul Justiției s-au întâmplat lucruri suspecte în dosarul persoanei care vă susține în campania actuală”, a menționat Nagacevschi.
Stamate a răspuns în felul următor: „Șeful ți-a dat ordinul „fugi!” […] și tu, ca un biet miel, execuți”.
Pe când era încă la libertate, Rizea l-a acuzat pe Dodon și pe fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc de faptul că l-au lipsit de cetățenie la solicitarea politicienilor români pe care i-a demascat în cartea sa. În cadrul unei emisiuni de la Realitatea LIVE din 3 noiembrie, el a promis că „va demasca” întrevederea sa cu Plahotniuc din anul 2018. Cu câteva ore înainte de emisie, Rizea a fost reținut de organele de drept din Moldova.
