România ar putea permite armatei naționale să acționeze pe teritoriul altor țări în cazul în care cetățenii români de acolo vor fi în pericol. Se referă acest proiect la Moldova, unde trăiesc peste 1 milion de cetățeni români, sau la Ucraina, unde este război? Va putea România să trimită trupe în Moldova și cum poate „deruta” proiectul de lege românesc Federația Rusă? Răspunsurile la aceste întrebări le aflați din articolul NM
„Măsuri necesare pentru protejarea cetățenilor români”
Ministerul Apărării din România a prezentat pentru discuții publice proiectul de lege „Cu privire la apărarea națională a României”. Una dintre noutăți este posibilitatea de a acorda asistență militară cetățenilor români aflați în afara țării. În lege se menționează astfel: „președintele României, la propunerea prim-ministrului, poate dispune implementarea unor măsuri de protecție a cetățenilor români din afara țării aflați în pericol”. În nota explicativă a proiectului se precizează că în afara țării, România poate oferi atât asistență nemilitară, cât și militară.
Este de remarcat faptul că România are o lege „Cu privire la participarea forțelor militare la misiuni și operațiuni în afara teritoriului României”. Legea nu spune nimic despre utilizarea forței militare pentru a-și proteja cetățenii din afara țării.
Totodată, documentul precizează că România își poate trimite misiuni militare sub auspiciile ONU și NATO pentru a proteja statele membre UE sau în caz de criză, precum și să participe la misiuni de menținere a păcii și umanitare. Totodată, România își poate trimite în mod independent misiunea (nu sub auspiciile organizațiilor internaționale) dacă există în acest sens se o cerere din altă țară. În acest caz, sau dacă există situații neprevăzute, președintele trebuie să ceară permisiunea parlamentului pentru a trimite trupe în afara țării.
În nota explicativă a proiectului de lege se precizează că este necesară o nouă lege „Cu privire la apărarea națională a României”, întrucât versiunea actuală a legii a fost adoptată în 1994. De atunci, România a devenit membră a UE și NATO, iar legislația sa a suferit modificări semnificative.
Expertul WatchDog Andrei Curăraru a remarcat că în ultimii ani numărul cetățenilor români de peste hotarele României a crescut din cauza programului de repatriere.
„Politica de repatriere a cetățenilor care aveau dreptul la cetățenia română a dus la apariția în Ucraina și Moldova a unui număr mare de cetățeni cu pașapoarte românești. Aceasta este o realitate care implică unele responsabilități din partea statului”, a spus expertul.
Practica mondială
De fapt, protejarea cetățenilor săi care locuiesc în afara țării nu este „know-how” al României. În 2005, Adunarea ONU a adoptat conceptul „responsabilității de a proteja”. Potrivit acestuia, fiecare stat este obligat să-și „protejeze populația de genocid, crime de război, epurare etnică și crime împotriva umanității”. Dacă un stat nu poate face acest lucru, atunci comunitatea internațională are obligația de a interveni, chiar dacă aceasta duce la o încălcare a suveranității statului. Cu toate acestea, intervenția militară în acest caz este o soluție extremă.
Există exemple de participare a armatei în afara țării pentru a-și proteja cetățenii chiar înainte de 2005. Astfel, în 1976, unitățile speciale ale Forțelor de Apărare ale Israelului au participat la o operațiune specială în Uganda. Acestea au eliberat pasagerii dintr-un avion Airbus A300 care fusese deturnat de teroriști.
Rusia are, de asemenea, o lege privind protejarea cetățenilor săi din afara țării.
Adică România va putea trimite trupe în Moldova?
În Moldova locuiesc peste un milion de cetățeni români. Și apare o întrebare logică: dacă sunt în pericol, va putea România să trimită trupe în Moldova? Precizăm că acest lucru nu este menționat în mod direct în proiectul de lege: nu există nicio prevedere că „în caz de pericol, România va trimite trupe”. Proiectul se referă la „asistență militară și nemilitară”, dar aceasta poate fi interpretată în orice mod. Asistența militară poate fi, de exemplu, sub forma furnizării de echipamente militare.
NM a trimis o solicitare la Ministerul Apărării din România pentru a clarifica această întrebare, dar până la data publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.
Andrei Curăraru crede că nu are rost să vorbim despre posibilitatea trimiterii de trupe.
„România este o țară NATO. Orice astfel de decizii vor fi coordonate la nivel înalt. Este aproape imposibil de imaginat că România va lua unilateral o astfel de decizie”, crede expertul.
Secretarul de presă al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, comentând proiectul de lege al României, a remarcat că Moldova este un stat neutru.
„Neutralitatea este susținută de cetățenii țării, iar orice schimbare în această chestiune este în mâinile cetățenilor. Vrem pace și liniște, și Guvernul vrea asta. Și, de asemenea, modernizarea țării pentru a merge pe calea europeană”, a spus Vodă într-o conferință de presă din 3 aprilie.
Statutul de neutralitate al Republicii Moldova presupune imposibilitatea dislocarea forțelor militare ale altui stat pe teritoriul țării. Acest statut este încălcat de Rusia: un grup operațional al trupelor rusești este dislocat în Transnistria.
Andrei Curăraru a menționat că proiectul de lege românesc presupune și că serviciile de informații românești vor putea coopera mai strâns cu serviciile de informații ale altor state. De exemplu, dacă într-o anumită țară se pregătesc revolte finanțate, care ar putea amenința cetățenii acelei țări și cetățenii României care locuiesc acolo, atunci serviciile de informații vor putea preveni împreună acest lucru și, prin aceasta, vor contracara amenințările hibrid.
„Serviciile de informații românești vor putea, de asemenea, să coopereze mai mult cu serviciile de informații ale țărilor în care locuiesc cetățeni români pentru a preveni atacurile teroriste”, a adăugat expertul.
Dar cum va fi cu Ucraina?
Încă o întrebare: va putea România, după ce va adopta această lege, să-și trimită trupele în Ucraina? În Ucraina este un război, început de Rusia, iar amenințarea la adresa cetățenilor români care locuiesc acolo este evidentă. Posibilitatea introducerii trupelor române în Ucraina poate fi privită ca o continuare a declarației președintelui francez Emmanuel Macron despre posibila introducere a trupelor NATO în Ucraina.
Curăraru consideră că noul proiect de lege românesc poate face parte dintr-o politică de „ambiguitate strategică”. Această politică este de a deruta Rusia: Macron declară că vor fi trimise trupe, iar apoi cancelarul german Olaf Scholz neagă acest lucru. Situația este similară și în acest caz. Da, nimeni nu vorbește deschis și direct despre trimiterea de trupe, dar o astfel de posibilitate pare a fi reală.
„Și pentru Rusia, de exemplu, va fi mai dificil să atace în mod deschis Moldova, pentru că acum nu se știe cum ar putea reacționa România la acest lucru [participarea ei la conflict ca țară NATO ar putea presupune participarea întregului bloc], ” a explicat expertul.
Totodată, el a menționat că noul proiect de lege ar putea ajuta populația cu cetățenie română din Ucraina să se evacueze dacă pe front vor interveni schimbări semnificative. „Ar putea fi un fel de misiuni suplimentare de poliție în orașe dens populate”, a sugerat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
