parlament.md

Salariile judecătorilor vor fi ajustate la rata medie a inflației. Hotărârea Curții Constituționale

Salariile judecătorilor vor fi ajustate inclusiv la rata medie a inflației. Decizia a fost luată, pe 6 decembrie, de membrii Curții Constituționale, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a contestat unele prevederi legislative. Potrivit reprezentanților judecătorilor, coeficienții stabiliți de Legislativ nu au mai fost modificați de patru ani. Calculele lor arată că, după ajustările solicitate, salariile magistraților se vor mări cu aproximativ 20 la sută, transmite tv8.md.

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a oferit detalii, într-un briefing de presă, despre hotărârea CC, care a avut la bază o sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii.

În sesizarea sa, Consiliul a contestat abrogarea Legii privind salarizarea judecătorilor și a procurorilor, prin adoptarea, în 2018, a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Până în 2018, unitatea de referință la calcularea salariului judecătorilor era valoarea salariului mediu pe economie în anul precedent celui de gestiune. De exemplu, salariul unui judecător de primă instanță cu o vechime în munca de judecător de până la șase ani consta din trei salarii medii pe economie. După intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare, pentru judecători a fost stabilit un coeficient de salarizare fix, în funcție de nivelul instanței în care activează și de vechimea lor în muncă. Acest coeficient trebuie înmulțit cu o valoare de referință stabilită în Legea bugetului de stat. Totuși, din 2018 până în prezent, cuantumul salariului judecătorilor a rămas același, pentru că valoarea de referință nu a fost modificată.

Așadar, Consiliul Superior al Magistraturii a pus problema încălcării principiilor preeminenței dreptului, separației puterilor în stat și independenței judecătorilor, garantate de articolele 1 alin. (3), 6 și respectiv 116 alin. (1) din Constituție.

Curtea a menționat că pentru a-și realiza competențele, puterea judecătorească trebuie să fie independentă față de puterile legislativă și executivă, fapt care implică libertatea față de orice influență care poate fi exercitată de acestea din urmă. Curtea a mai analizat dacă legea contestată prevede garanții împotriva presiunilor din partea legislativului sau a executivului. Curtea a reținut că legea nu le impunea autorităților competente să motiveze refuzul de a ajusta salariile judecătorilor. Judecătorii nu-și pot revendica dreptul la majorări salariale prin negocieri sau prin acțiuni colective. Implicarea lor în asemenea acțiuni ar presupune că sunt dispuși la concesii în activitatea lor, pentru a beneficia de creșterea salariilor.

Curtea a enunțat câteva considerente privind cuantumul adecvat al remunerației judecătorilor.

„Având în vedere că inflația erodează valoarea salariului și subminează securitatea financiară, Curtea a reținut că remunerația judecătorilor trebuie protejată de fluctuațiile monetare. Acest obiectiv poate fi realizat prin ajustarea salariilor în baza ratei inflației sau în baza altor mecanisme care țin cont de evoluția prețurilor la produsele și serviciile de bază, ca în cazul indexării pensiilor”, se arată în comunicatul CC.

Totodată, președinta CC Domnica Manole a menționat că nivelul salariului influențează decizia judecătorilor de a rămâne sau nu în profesie. Majoritatea judecătorilor intră în profesie atunci când sunt tineri, proiectându-și o carieră de durată. Ei nu trebuie puși în situația de a-și epuiza resursele personale sau de a se îndatora, pentru a rămâne în profesie.

De asemenea, Curtea a considerat că membrii Consiliului Superior al Magistraturii (judecători și non-judecători) trebuie să beneficieze de garanții privind independența și imparțialitatea lor. Remunerația lor trebuie să corespundă poziției pe care o ocupă. Curtea a precizat că legislația trebuie să prevadă mecanismele necesare care să asigure menținerea valorii reale a salariilor acestora la nivelul corespunzător îndeplinirii funcției de garant al independenței autorității judecătorești.

Având în vedere că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești și instituția care exercită autoadministrarea judecătorească, Curtea a precizat că raționamentele din prezenta hotărâre urmează a fi aplicate și față de membrii Consiliului.

Prin hotărârea sa, Curtea a recunoscut constituționale articolele 12 alin. (15) și 29 alin. (2) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință a coeficientului de salarizare a judecătorilor și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este obligatorie și se bazează cel puțin pe rata inflației medii anuale la data adoptării Legii bugetului de stat pentru anul următor. De asemenea, Curtea a recunoscut constituționale articolul 12 alin. (16) și Anexa nr. 4 Tabelul 1 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea care vizează modul de calculare a salariului de bază al judecătorilor și al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

***

Ajustarea la rata media a inflației ar însemna o majorare cu aproximativ 20 la sută. Contactați de jurnaliștii TV8, membrii CSM au spus că, actualmente, salariul net al unui judecător în prima instanță ajunge la circa 16 mii de lei. După aplicarea ajustării la rata medie anuală a inflației, suma va crește cu aproximativ 3200 de lei și va ajunge la aproape 20 de mii de lei lunar.

De precizat că, într-o emisiune la realitatea.md, ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi a declarat că bugetarii vor avea parte, începând cu ianuarie 2023, de o majorare a salariilor în valoare de 1300 de lei. Potrivit șefului de la Finanțe, majorarea cu suma fixă de 1300 de lei îi avantajează, în special, pe salariații cu lefuri foarte mici. De asemenea, Budianschi a spus că din lipsă de fonduri, pensiile în aprilie 2023 vor fi indexate doar cu 14,1%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: