Максим Андреев, NewsMaker

Sandu, despre reținerea lui Dodon chiar de ziua ei: „Este un pic ciudat, îi înțeleg pe cei care și-au pus această întrebare”

Președinta țării Maia Sandu consideră că este „un pic ciudat” faptul că Igor Dodon a fost percheziționat și reținut chiar în ziua în care ea a împlinit 50 de ani. În cadrul ediției din 30 mai a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV, șefa statului a reiterat faptul că procurorii trebuie să respecte legea cu strictețe.

Maia Sandu a reiterat că nu știa despre acțiunile procesuale față de Igor Dodon și a aflat din presă despre cele întâmplate, în timp ce se afla în SUA: „Nu, eu nu am fost informată. Eram în afara țării. Am aflat despre aceste acțiuni în momentul în care am citit presa. Nu am fost informată de către SIS. Nu spun că trebuia să fiu informată, ci că orice cercetare pe fapte de corupție, soldată cu arest trebuie să fie foarte bine argumentată”, a precizat președinta țării.

Despre acuzația lui Igor Dodon, potrivit căruia în spatele acestor acțiuni ar fi Maia Sandu, coordonată de „Ambasada SUA”, șefa statului a răspuns: „Omului îi place să se victimizeze, întreg universul stă în spatele acestor acțiuni”.

Totodată, Maia Sandu a menționat că și ei i se pare ciudat că perchezițiile și reținerea fostului președinte Igor Dodon au avut loc chiar de ziua ei.

„Este un pic ciudat, eu îi înțeleg pe cei care și-au pus această întrebare. Bănuiesc că procurorii nici nu sunt obligați și nici nu au știut. Dar e un pic ciudat. De aceea, e bine ca să nu apară nicio întrebare: să fie făcute strict în conformitate cu legea. Să nu ne întrebăm de ce a apărut în presă înainte să comunice Procuratura”, a spus Sandu.

***

Amintim că Igor Dodon a fost reținut pe 24 mai. El este acuzat de îmbogățire ilicită, trădare de patrie, finanțare ilegală a partidului și corupție pasivă. Ulterior, el a fost plasat, prin decizia instanței de judecată, în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Procurorii și avocații au contestat decizia: primii solicită plasarea lui Dodon în izolator, iar apărătorii – eliberarea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.

Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.

Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: